Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ordonanta de urgenta nr. 51 din 21/04/2008, privind ajutorul public judiciar in materie civila.
Actul include modificarile din urmatoarele acte:
- Legea nr. 193/2008 publicata in MOF nr. 723 din 24/10/2008.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Instructiune generala data de un organ superior organelor in subordine, cu scopul de a indruma, a orienta sau a determina activitatea, atitudinea, conduita acestora.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind modificarea Codului de procedură penală
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne (cunoscuta si sub denumirea de "al treilea pilon") a fost institutionalizata prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene. Scopul acestei cooperari a fost acela de a pune in practica principiul liberei circulatii a persoanelor. Cooperarea a inclus:
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Interes al unei persoane fizice sau juridice recunoscut de lege. In acesata larga acceptiune si, uneori, cu specificatii proprii fiecarei ramuri de drept, este utilizat termenul de interes legitim in diferite acte normative.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Rude in linie dreapta, din generatii ulterioare,
Rude in linie dreapta, din generatii ulterioare,
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Rude in linie dreapta, din generatii ulterioare,
Rude in linie dreapta, din generatii ulterioare,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Interes al unei persoane fizice sau juridice recunoscut de lege. In acesata larga acceptiune si, uneori, cu specificatii proprii fiecarei ramuri de drept, este utilizat termenul de interes legitim in diferite acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Avand in vedere ca, potrivit calendarului de adoptare a actelor normative de transpunere a directivelor comunitare in vigoare, Romania avea obligatia transpunerii Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind imbunatatirea accesului la justitie in cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenta judiciara acordata in cadrul acestor categorii de cauze,
tinand cont ca directiva a carei transpunere trebuie asigurata prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistenta judiciara sa fie considerat ca asigurand un acces efectiv la justitie cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, iar preluarea acestor standarde in plan legislativ presupune crearea unor conditii cel putin identice in plan intern, pentru a nu conduce la aparitia unor discriminari intre proprii cetateni si cetatenii celorlalte state membre ori persoane care au domiciliul ori resedinta obisnuita pe teritoriul unui stat membru si care ar solicita asistenta judiciara in fata instantelor sau a altor autoritati cu atributii jurisdictionale romane,
avand in vedere ca accesul la justitie - expresie a principiilor democratice intr-un stat de drept si a suprematiei legii - trebuie sa fie efectiv, iar costurile unei proceduri judiciare nu trebuie sa constituie o piedica in incercarea de a apela la justitie pentru realizarea sau apararea unui drept, justificand, in anumite situatii si conditii, sustinerea din partea statului, din resurse financiare publice,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta .
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Ajutorul public judiciar reprezinta acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal la actul de justitie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara, inclusiv pentru executarea silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii.
Art. 2. - (1) Prezenta ordonanta de urgenta este aplicabila in toate cazurile in care se solicita ajutor public judiciar in fata instantelor judecatoresti sau a altor autoritati cu atributii jurisdictionale romane de catre orice persoana fizica avand domiciliul sau resedinta obisnuita in Romania sau intr-un alt stat membru al Uniunii Europene.
(2) Pentru a determina daca solicitantul are domiciliul pe teritoriul Romaniei se aplica legea romana. In cazul in care solicitantul nu are domiciliul pe teritoriul Romaniei, pentru a se stabili daca acesta are domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru se aplica legea statului membru in cauza.
(3) Stabilirea domiciliului sau a resedintei obisnuite se determina in functie de data depunerii cererii de ajutor public judiciar.
Art. 21. - (1) Prezenta ordonanta de urgenta este aplicabila si in cazul cererilor formulate de persoane fizice care nu au domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei ori al altui stat membru al Uniunii Europene, in masura in care intre Romania si statul al carui cetatean este solicitantul sau pe al carui teritoriu isi are domiciliul exista o legatura conventionala care contine dispozitii referitoare la accesul international la justitie .
(2) Pentru statele cu care Romania nu are legaturi conventionale, accesul international la justitie poate fi acordat in baza curtoaziei internationale, sub rezerva principiului reciprocitatii.
Art. 3. - Ajutorul public judiciar prevazut de prezenta ordonanta de urgenta se acorda in cauze civile, comerciale, administrative, de munca si asigurari sociale, precum si in alte cauze, cu exceptia celor penale.
Art. 4. - Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, orice persoana fizica, in situatia in care nu poate face fata cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice in vederea apararii unui drept sau interes legitim in justitie, fara a pune in pericol intretinerea sa ori a familiei sale.
Art. 5. - (1) In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin familie se intelege sotul/sotia, copiii sau alti descendenti in linie dreapta in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea solicitantului, precum si copiii sau alti descendenti in linie dreapta in varsta de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, daca se afla in continuarea studiilor si in intretinerea solicitantului.
(2) In sensul prezentei ordonante de urgenta, se considera membru al familiei si persoana care are domiciliul ori resedinta comuna si gospodareste impreuna cu solicitantul, copiii sau alti descendenti in linie dreapta ai acesteia in varsta de pana la 18 ani aflati in intretinerea solicitantului, precum si copiii sau alti descendenti in linie dreapta in varsta de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, daca se afla in continuarea studiilor si in intretinerea solicitantului.
CAPITOLUL II
Formele ajutorului public judiciar si conditiile de acordare
Art. 6. - Ajutorul public judiciar se poate acorda in urmatoarele forme:
a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentarii, asistentei juridice si, dupa caz, a apararii, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim in justitie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumita in continuare asistenta prin avocat;
b) plata expertului, traducatorului sau interpretului folosit in cursul procesului, cu incuviintarea instantei sau a autoritatii cu atributii jurisdictionale, daca aceasta plata incumba, potrivit legii, celui ce solicita ajutorul public judiciar;
c) plata onorariului executorului judecatoresc;
d) scutiri, reduceri, esalonari sau amanari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege, inclusiv a celor datorate in faza de executare silita.
Art. 7. - Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, in oricare dintre formele prevazute la art. 6, fara a putea depasi, in total, in cursul unei perioade de un an, suma maxima echivalenta cu 12 salarii minime brute pe tara la nivelul anului in care a fost formulata cererea de acordare.
Interesant
