Prima pagină » Legislaţie » Legislatie Penala » Codul penal actualizat 2024 - Legea nr. 286/2009

Codul penal actualizat 2024 - Legea nr. 286/2009

Publicat: 07 Dec 2023 32994 citiri Secţiunea: Legislatie Penala

Codul Penal din 2009 (Legea nr. 286/2009), actualizat 2024

Actualizat prin Legea 217/2023, publicata in M.Of. 634 din 2023.07.11

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Modalitate de stabilire a pedepsei in cazurile in care, dupa condamnarea definitiva a unei persoane, intervine una din urmatoarele situatii:a) cel in cauza este judecat pentru o infractiune concurenta ori se constata ca suferise si o alta condamnare pentru o astfel de infractiune; b) prin savarsirea unei noi infractiuni exista recidiva postcondamnatorie; c) cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si u sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.

Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Act adoptat de organele de stat,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,

Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act adoptat de organele de stat,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,

Pedeapsa principala privata de libertate,

Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Prevazute in cap . IV, t. II, art. 38, C. pen., partea generala,

Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.

Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.

Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,

Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Infractiunea se consuma in momentul in care,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

b) cand s-au stabilit numai pedepse cu inchisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

*) Prin Decizia nr. 22/2020 Inalta Curte de Casatie si Justitie stabileste ca, in cazul in care o infractiune (A) este concurenta atat cu infractiunea ce reprezinta primul termen (B) , cat si cu infractiunea ce reprezinta al doilea termen (C) al unei recidive postcondamnatorii, operatiunea de stabilire a pedepsei rezultante implica aplicarea regulilor concursului de infractiuni intre pedepsele stabilite pentru infractiunile (A) si (B) , rezultantei fiindu-i aplicate ulterior regulile recidivei postcondamnatorii prin raportare la pedeapsa stabilita pentru infractiunea (C) .

c) cand s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

*) ICCJ admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, si stabileste ca, in interpretarea dispozitiilor art. 39 alin. (1) lit. c) din Codul penal, in caz de concurs de infractiuni, in ipoteza in care suma corespunzatoare unei zile-amenda stabilita pentru infractiunile concurente este diferita, pedeapsa rezultanta se determina astfel:

- se cumuleaza pedeapsa amenzii celei mai grele cu sporul de o treime din totalul celorlalte amenzi stabilite;

- se determina numarul de zile-amenda, prin cumularea numarului celui mai mare al zilelor-amenda stabilite pentru o infractiune cu sporul de o treime din totalul zilelor-amenda corespunzatoare celorlalte amenzi;

- se stabileste suma corespunzatoare unei zile-amenda, prin impartirea cuantumului pedepsei rezultante a amenzii la numarul de zile-amenda rezultante."

d) cand s-au stabilit o pedeapsa cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa inchisorii, la care se adauga in intregime pedeapsa amenzii;

e) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe pedepse cu amenda se aplica pedeapsa inchisorii conform lit. b) , la care se adauga in intregime pedeapsa amenzii conform lit. c) .

(2) Atunci cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea, daca prin adaugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu inchisoarea stabilite s-ar depasi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata.

Art. 40: Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente

(1) Daca infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta, se aplica dispozitiile art. 39.

(2) Dispozitiile art. 39 se aplica si in cazul in care, dupa ce o hotarare de condamnare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat mai suferise o condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta .

(3) Daca infractorul a executat integral sau partial pedeapsa aplicata prin hotararea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente.

(4) Dispozitiile privitoare la aplicarea pedepsei in caz de concurs de infractiuni se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.

(5) In cazul contopirii pedepselor conform alin. (1) -(4) se tine seama si de pedeapsa aplicata printr-o hotarare de condamnare pronuntata in strainatate, pentru o infractiune concurenta, daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii.

Art. 41: Recidiva

(1) Exista recidiva cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an si pana la reabilitare sau implinirea termenului de reabilitare, condamnatul savarseste din nou o infractiune cu intentie sau cu intentie depasita, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de un an sau mai mare.

(2) Exista recidiva si in cazul in care una dintre pedepsele prevazute in alin. (1) este detentiunea pe viata.

(3) Pentru stabilirea starii de recidiva se tine seama si de hotararea de condamnare pronuntata in strainatate, pentru o fapta prevazuta si de legea penala romana, daca hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii.

*) D. 13/2023 - Aplicarea dispozitiilor art. 41 alin. (3) din Codul penal privind recidiva internationala, in situatia existentei unei condamnari definitive dispuse de o instanta straina, se poate realiza numai in urma parcurgerii procedurii de recunoastere a hotararii straine de condamnare, exclusiv pe cale incidentala, prevazuta de art. 147 din Legea nr. 302/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, iar nu pe baza mentiunilor existente in sistemul european al cazierului judiciar (comunicare prin ECRIS) .

Art. 42: Condamnari care nu atrag starea de recidiva

La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de hotararile de condamnare privitoare la:

a) faptele care nu mai sunt prevazute de legea penala;

b) infractiunile amnistiate;

c) infractiunile savarsite din culpa.

Art. 43: Pedeapsa in caz de recidiva

(1) Daca inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata se savarseste o noua infractiune in stare de recidiva, pedeapsa stabilita pentru aceasta se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.

*) In interpretarea dispozitiilor art. 43 alin. (1) si (5) , prin pedeapsa "executata sau considerata ca executata", ce constituie primul termen al recidivei, se are in vedere pedeapsa recalculata ca urmare a aplicarii art. 55¹ din Legea nr. 254/2013.

(2) Cand inainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata sunt savarsite mai muite infractiuni concurente, dintre care cel putin una se afla in stare de recidiva, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozitiilor referitoare la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultata se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.

*) Inalta Curte de Casatie si Justitie stabileste ca dispozitiile art. 43 alin. (2) presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial, acestea nefiind aplicabile in ipoteza in care una dintre infractiuni este in concurs si cu cea care constituie primul termen al recidivei.

(3) Daca prin insumarea pedepselor in conditiile alin. (1) si alin. (2) s-ar depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile savarsite pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, in locul pedepselor cu inchisoarea se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata.

(4) Cand pedeapsa anterioara sau pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita in stare de recidiva este detentiunea pe viata, se va executa pedeapsa detentiunii pe viata.

(5) Daca dupa ce pedeapsa anterioara a fost executata sau considerata ca executata se savarseste o noua infractiune in stare de recidiva, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.

(6) Daca dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru noua infractiune si mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata se descopera ca cel condamnat se afla in stare de recidiva, instanta aplica dispozitiile alin. (1) -(5) .

(7) Dispozitiile alin. (6) se aplica si in cazul in care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii.

Art. 44: Pluralitatea intermediara

(1) Exista pluralitate intermediara de infractiuni cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare si pana la data la care pedeapsa este executata sau considerata ca executata, condamnatul savarseste din nou o infractiune si nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.

(2) In caz de pluralitate intermediara, pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni .

*) Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul in interesul legii si stabileste ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Codul penal, in cazul pluralitatii intermediare de infractiuni, in ipoteza in care primul si/sau al doilea termen al pluralitatii intermediare este format dintr-un concurs de infractiuni, contopirea tuturor pedepselor stabilite se realizeaza, in cadrul unei operatiuni unice, potrivit dispozitiilor referitoare la concursul de infractiuni .

Art. 45: Pedepsele complementare, pedepsele accesorii si masurile de siguranta in caz de pluralitate de infractiuni

(1) Daca pentru una dintre infractiunile savarsite s-a stabilit si o pedeapsa complementara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa principala.

(2) Cand s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita sau chiar de aceeasi natura, dar cu un continut diferit, acestea se aplica alaturi de pedeapsa principala.

(3) Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut:

a) in caz de concurs de infractiuni sau de pluralitate intermediara se aplica cea mai grea dintre acestea;

b) in caz de recidiva, partea neexecutata din pedeapsa complementara anterioara se adauga la pedeapsa stabilita pentru noua infractiune .

(4) In cazul condamnarilor succesive pentru infractiuni concurente, partea din pedeapsa complementara executata pana la data contopirii pedepselor principale se scade din durata pedepsei complementare aplicate pe langa pedeapsa rezultata.