Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Giuglan si altii impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Giuglan si altii impotriva Romaniei

Publicat: 16 Jun 2009 13974 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Giuglan si altii impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 408 din 16/06/2009

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.

Persoana care face parte din conducerea unei institutii,

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

HOTARAREA
din 2 decembrie 2008

in Cauza Giuglan si altii impotriva Romaniei
(Cererea nr. 3.834/04)

In Cauza Giuglan si altii impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Birsan, Bostjan M. Zupancic, Elisabet Fura-Sandstrom, Egbert Myjer, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecatori, si din Stanley Naismith, grefier adjunct de sectie,

dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 13 noiembrie 2008,

pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 3.834/04) indreptata impotriva Romaniei, prin care 4 cetateni ai acestui stat, domnii Daniel Giuglan si Ion Toma Giuglan si doamnele Florica Iliescu si Maria Nicolau (reclamantii), au sesizat Curtea la data de 12 decembrie 2003 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul Razvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 10 iulie 2007, presedintele Sectiei a treia a decis sa ii comunice cererea Guvernului. Astfel cum prevede art. 29 A� 3 din Conventie, acesta a decis sa fie analizate in acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantii s-au nascut in anii 1947, 1939, 1942 si, respectiv, 1941 si locuiesc in Bucuresti, Pitesti si Gaiesti.

5. Prin sentinta definitiva din 23 noiembrie 1992, Judecatoria Targoviste a statuat in temeiul art. 37 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (Legea nr. 18/1991) ca reclamantii erau indreptatiti sa li se reconstituie dreptul de proprietate asupra a 3 parcele de teren in suprafata de 25.211,8 m², 23.762 m² si 4.352 m², situate in satul Gemenea (Voinesti), pe vechile amplasamente identificate intr-un raport de expertiza, ce facea parte integranta din sentinta (respectiv in asa-numitele "Cornu Badului", "Argeseanu" si "Piua Priboaie"). Cu toate acestea, deoarece pe o parte din terenul revendicat pe locul asa-numit "Argeseanu" a fost construita o scoala, reclamantilor ar fi trebuit sa li se atribuie in acest sens, cu titlu de despagubire, o parcela echivalenta in suprafata de 2.062 m², situata in intravilanul satului, pe un amplasament ce urma sa fie stabilit de catre autoritatile locale. Reclamantilor trebuia sa li se elibereze titluri de proprietate . In motivarea sentintei, instanta a retinut ca o parte din parcelele mentionate mai sus se aflau in posesia unor terti ce facusera schimburi de terenuri cu Primaria Voinesti si ca raportul de expertiza nu precizase titlurile de proprietate in baza carora tertii beneficiau de aceste parcele. Prin decizia pronuntata la data de 20 decembrie 1996, Curtea Suprema de Justitie a respins ca inadmisibil recursul in anulare formulat impotriva sentintei mentionate mai sus de catre procurorul general, care sustinea gresita aplicare in speta a art. 37 din Legea nr. 18/1991.

6. Prin decizia ramasa definitiva din data de 15 martie 1994, Curtea de Apel Bucuresti a obligat Primaria Voinesti si comisia judeteana Dambovita pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 sa ii puna pe reclamanti in posesia terenurilor mentionate mai sus si sa le elibereze titluri de proprietate, conform sentintei ramase definitiva din 23 noiembrie 1992, mentionata anterior. In urma unei proceduri distincte, reclamantii au obtinut obligarea autoritatilor locale la plata unor penalitati pana la executarea hotararilor definitive din 23 noiembrie 1992 si din 15 martie 1994, mentionate mai sus.

7. Dupa ce, in anul 1995, prefectul de Dambovita a emis ordine de restituire catre reclamanti a terenurilor ce faceau obiectul sentintei din 23 noiembrie 1992 mentionata mai sus, prin decizia ramasa definitiva din data de 20 decembrie 2002, Curtea de Apel Ploiesti a anulat aceste ordine. Pentru a ajunge la aceasta decizie, Curtea de Apel a statuat ca terenurile in litigiu nu se aflau in patrimoniul Primariei Voinesti in anul 1990, asa cum prevedea art. 37 din Legea nr. 18/1991, ci in patrimoniul unor terti. In plus, a adaugat ca Judecatoria Targoviste isi depasise competentele atunci cand a stabilit in sentinta din data de 23 noiembrie 1992 amplasamentele terenurilor ce trebuiau restituite reclamantilor. Decizia mentionata mai sus a fost pusa la dispozitia publicului la data de 20 decembrie 2002. La 12 februarie 2003, contestand motivele acestei decizii, reclamantii au sesizat procurorul general cu o cerere de recurs in anulare, cerere ce a fost respinsa.

8. La data de 2 octombrie 2002, in temeiul sentintei din 23 noiembrie 1992 mentionata mai sus, comisia judeteana Dambovita le-a eliberat reclamantilor un titlu de proprietate referitor la o livada in suprafata de 3.920 m², acordat partilor interesate cu titlu de despagubire pentru terenul construibil in suprafata de 2.062 m² (paragraful 5 de mai sus). Partilor interesate le-a fost eliberat un nou titlu de proprietate la data de 6 mai 2005, comisia judeteana restituindu-le atat livada mentionata mai sus, cat si alte doua parcele, in total o suprafata de 5.432 m² in locul asa-numit "Argeseanu". Printr-un alt titlu de proprietate, eliberat in aceeasi zi, partilor interesate le-a fost restituita o parcela in suprafata de 2.483 m², situata in locul asa-numit "Cornu Badului".

9. Prin decizia ramasa definitiva din data de 3 mai 2007, Curtea de Apel Ploiesti a admis actiunea in revendicare referitoare la parcele in suprafata totala de 11.485 m², situate in locul asa-numit "Argeseanu", actiune pe care reclamantii au indreptat-o impotriva tertilor posesori ai acestor parcele. Aceasta a statuat ca Primaria Voinesti si, ulterior, tertii nu isi insusisera in mod legal decat posesia parcelelor in cauza, nu si dreptul de proprietate, si ca problema celor cateva constructii ridicate de acesti terti pe aceste parcele va fi rezolvata ulterior de catre partile la litigiu. Printr-un proces-verbal din 30 octombrie 2007, semnat de primul reclamant, un executor judecatoresc a pus partile interesate in posesia parcelelor mentionate mai sus. Prin decizia din 28 ianuarie 2008, contestatia in anulare formulata de terti impotriva acestei decizii a fost respinsa, conditiile necesare pentru reexaminarea cauzei pe fond nefiind intrunite.

10. Conform adreselor din datele de 5 si 8 octombrie 2007, transmise Guvernului de catre Prefectura Dambovita si de catre comisia locala, aceasta din urma adoptase doua decizii in anul 2006, in temeiul Legii nr. 18/1991, pentru ca reclamantii sa fie inscrisi pe o lista pentru a obtine despagubiri pentru un teren cu o suprafata de aproximativ 35.900 m². Comisia locala a precizat ca din cauza procedurilor aflate pe rol (paragraful 9 de mai sus) autoritatile nu le-au putut elibera un titlu de proprietate reclamantilor pentru celelalte parcele precizate in sentinta ramasa definitiva din data de 23 noiembrie 1992.

11. Din informatiile furnizate de parti reiese ca, exceptand parcelele mentionate mai sus (paragrafele 8 si 9 de mai sus), autoritatile nu au procedat la restituirea celorlalte terenuri ce faceau obiectul sentintei ramase definitive din data de 23 noiembrie 1992. In plus, din dosar nu reiese ca procedura de acordare a despagubirilor pentru o parte din terenurile ce au fost restituite in baza acestei sentinte a fost finalizata prin calculul sumei datorate partilor interesate si plata acesteia.

II. Dreptul intern pertinent

12. Extrasele relevante din Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt prezentate in Cauza Sabin Popescu impotriva Romaniei (nr. 48.102/99, A�A� 42-46, 2 martie 2004). Art. 37 din aceasta lege (devenit art. 41 in versiunea publicata in anul 1998) preciza ca terenurile agricole fara constructii, instalatii sau amenajari de interes public, care au intrat in patrimoniul statului si care se aflau in administratia autoritatilor locale in momentul intrarii in vigoare a legii (1991), vor fi restituite fostilor proprietari in limita a 10 ha.

IN DREPT

I. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 A� 1 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

13. Reclamantii sustin ca executarea partiala si cu intarziere a sentintei ramase definitive din data de 23 noiembrie 1992 a Judecatoriei Targoviste le-a incalcat dreptul de acces la o instanta, precum si dreptul la respectarea bunurilor lor. Ei invoca art. 6 A� 1 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, care prevad urmatoarele in partile lor relevante in speta:

Articolul 6 A� 1

"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil (...) a cauzei sale, de catre o instanta (...), care va hotari (...) asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)"

Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor."

14. Guvernul se opune acestei teze.

A. Asupra admisibilitatii

15. Curtea constata ca aceasta parte a cererii nu este vadit neintemeiata in sensul art. 35 A� 3 din Conventie . Pe de alta parte, Curtea constata ca aceasta nu este afectata de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarata admisibila.

B. Asupra fondului

16. In observatiile sale din luna octombrie 2007, Guvernul recunoaste ca autoritatile trebuie sa le restituie reclamantilor terenurile precizate in sentinta definitiva din data de 23 noiembrie 1992. El arata ca demersurile facute in acest sens au avut ca rezultat restituirea unei parti a acestor terenuri (paragraful 8 in fine de mai sus) si ca, pentru restul terenurilor, autoritatile asteapta solutionarea procedurilor aflate pe rol intre reclamanti si tertii posesori ai unora dintre aceste parcele, pentru a preciza amplasamentul terenurilor care trebuie restituite.