Hotararea CEDO in Cauza Urbanovici impotriva Romaniei

23. Guvernul a reiterat principiile Curtii cu privire la caile extraordinare de atac prin care au fost anulate hotarari definitive si irevocabile. Acesta a informat Curtea ca procedura extraordinara folosita in cauza a fost abrogata din Codul de procedura civila.

24. De asemenea, Guvernul a subliniat ca, in masura in care reclamanta nu si-a dovedit dreptul de proprietate, aceasta nu poate pretinde ca avea un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. Prin urmare, nu a avut loc nicio ingerinta in dreptul sau de proprietate ca urmare a casarii hotararii definitive si irevocabile.

Totusi, in cazul in care Curtea va considera ca reclamanta avea un "bun", Guvernul arata ca ingerinta a fost prevazuta de lege si a urmarit un scop legitim, cu care a fost proportionala. In mod special, Guvernul a mai aratat ca, intrucat adeverinta folosita de reclamanta fusese declarata falsa, Curtea Suprema de Justitie a casat decizia irevocabila tocmai pentru a corecta o eroare judiciara comisa de instantele ordinare.

25. Reclamanta se opune pozitiei Guvernului. Aceasta a aratat ca, admitand un recurs in anulare, Curtea Suprema de Justitie a desfiintat toate hotararile anterioare ce ii erau favorabile, incalcandu-i astfel dreptul la un proces echitabil si determinand-o sa isi piarda titlul de proprietate asupra terenului in discutie.

2. Aprecierea Curtii

a) Principii generale

26. Curtea reitereaza ca, potrivit jurisprudentei sale bine stabilite, dreptul la un proces echitabil in fata unei instante, astfel cum este el garantat de art. 6 A� 1, trebuie interpretat in lumina preambulului Conventiei, care enunta, printre altele, suprematia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca solutia data in mod definitiv oricarui litigiu de catre instante sa nu mai fie readusa in discutie (Cauza Brumarescu impotriva Romaniei [MC], nr. 28.342/95, A� 61, CEDO 1999-VII).

27. Curtea a avut de-a face in mai multe randuri cu cauze ce ridicau probleme similare cu cea din prezenta speta, in care a constatat incalcarea art. 6 A� 1 din Conventie, deoarece a considerat ca recursul in anulare analizat a incalcat principiul securitatii raporturilor juridice, in masura in care promovarea sa nu se afla la dispozitia partilor din proces, ci numai la dispozitia procurorului general, si deoarece, prin admiterea cererii, Curtea Suprema de Justitie a desfiintat o intreaga procedura judiciara care s-a finalizat cu o hotarare judecatoreasca ce avea autoritate de lucru judecat si care, mai mult decat atat, fusese si executata (vezi, printre multe altele, Brumarescu, mentionata mai sus, A� 62; S.C. Masinexportimport Industrial Group - S.A. impotriva Romaniei, nr. 22.687/03, A� 36, 1 decembrie 2005; si Cornif impotriva Romaniei, nr. 42.872/02, A�A� 29 si 30, 11 ianuarie 2007).

28. De asemenea, Curtea a considerat ca o casare a unei astfel de decizii dupa ce a ramas definitiva si a devenit irevocabila a constituit o privare de proprietate in sensul celei de-a doua fraze a primului paragraf al art. 1 din Protocolul nr. 1, ce nu putea fi justificata decat daca se dovedea, printre altele, ca s-a facut "pentru cauza de utilitate publica" si "in conditiile prevazute de lege". Mai mult, orice ingerinta asupra dreptului de proprietate trebuie sa respecte si cerinta proportionalitatii (vezi Brumarescu, A�A� 77 si 78; S.C. Masinexportimport Industrial Group - S.A., A� 44; si Cornif, A�A� 39 si 40, hotarari mentionate mai sus).

29. Curtea reitereaza ca niciuna dintre parti nu are dreptul sa ceara revizuirea unei hotarari irevocabile si obligatorii cu unicul scop de a obtine o reanalizare a fondului cauzei. Puterea de revizuire a instantelor superioare ar trebui exercitata pentru a corecta erorile judiciare, nu pentru a realiza o noua analiza a fondului cauzei. Revizuirea nu trebuie sa devina un apel deghizat, iar simplul fapt ca ar putea exista doua puncte de vedere diferite asupra chestiunii puse in discutie nu este un motiv suficient de a rejudeca o cauza. O abatere de la acest principiu este justificata numai atunci cand este dictata de circumstante substantiale si imperios necesare (vezi Ryabykh impotriva Rusiei, nr. 52.854/99, A� 52, CEDO 2003-IX).

30. Chiar daca o astfel de revizuire ar fi justificata, anumite circumstante speciale ale cauzei ar putea revela faptul ca modalitatea efectiva in care a fost folosita aceasta cale a afectat insasi esenta unui proces echitabil. In mod special, Curtea trebuie sa evalueze daca, intr-o anumita speta, puterea de a promova si de a derula un recurs extraordinar a fost exercitata de autoritati astfel incat sa pastreze, in cea mai mare masura posibila, un just echilibru intre interesele in cauza (vezi, mutatis mutandis, Nikitin impotriva Rusiei, nr. 50.178/99, A� 57, CEDO 2004-VIII).

b) Aplicarea acestor principii in cauza de fata

31. In cauza de fata, instantele au statuat in favoarea reclamantei intr-o actiune in revendicare si au considerat irelevant pentru cauza faptul ca unul dintre documentele folosite ca proba ar putea fi fals .

Asadar, Curtea considera ca interventia Curtii Supreme de Justitie nu era necesara pentru a aborda aceasta problema, deoarece instantele comune au avut destule ocazii sa remedieze pretinsa eroare in interpretarea lor.

32. Presupunand chiar, asa cum argumenteaza Guvernul, ca judecatorii au gresit atunci cand au refuzat sa suspende procedura de recurs, o astfel de omisiune nu ii poate fi imputata reclamantei, care a informat instantele despre existenta celor doua proceduri paralele (vezi, in special, paragraful 10 de mai sus).

33. In acest sens, Curtea subliniaza ca statul ar trebui sa organizeze un sistem judiciar astfel incat sa identifice procedurile inrudite si, acolo unde este necesar, sa le conexeze sau sa interzica instituirea unor noi proceduri cu privire la aceeasi chestiune, pentru a evita reexaminarea unor cauze irevocabil solutionate pe calea unui apel deghizat, in sfera unor proceduri paralele [vezi, mutatis mutandis, Rosca impotriva Moldovei, nr. 6.267/02, A� 25, 22 martie 2005; Gjonbocari si altii impotriva Albaniei, nr. 10.508/02, A� 59, 23 octombrie 2007; si Driza impotriva Albaniei, nr. 33.771/02, A� 69, CEDO 2007-... (extrase)].

34. Mai mult, Curtea observa ca, in timp ce instantele ordinare, in special instanta de ultim rang, si-au bazat hotararile pe mai multe documente si depozitii ale martorilor, Curtea Suprema de Justitie a respins actiunea din unicul motiv al nulitatii actului fals, fara a-si exprima o opinie cu privire la celelalte mijloace de proba sau, cel putin, fara a explica de ce le-a inlaturat.

35. Din acelasi motiv, Curtea considera ca aceasta cauza este mult diferita de Cauza Stoicescu, mentionata mai sus, in care singurul act de proprietate al reclamantului asupra proprietatii in litigiu, si anume certificatul de mostenitor, a fost ulterior anulat (vezi Stoicescu, mentionata mai sus, A�A� 57 si 58).

36. Curtea nu poate specula asupra modului in care s-ar fi finalizat cauza in cazul in care Curtea Suprema de Justitie (sau instantele comune intr-o noua actiune in revendicare) ar fi reanalizat restul probelor din dosar. Totusi, aceasta observa ca situatia creata nu ii poate fi imputata reclamantei si considera ca formularea unei noi actiuni in revendicare ar supune-o unei sarcini disproportionate, ce nu poate fi justificata in circumstantele speciale ale cauzei.

37. Considerentele de mai sus ii sunt suficiente Curtii pentru a constata ca o casare a Deciziei irevocabile din 21 mai 2001 nu reprezinta decat un apel deghizat si, folosindu-l, autoritatile nu au asigurat un just echilibru intre interesele aflate in joc si astfel au incalcat dreptul reclamantei la un proces echitabil.

38. De asemenea, deoarece prin Decizia irevocabila din 21 mai 2001 reclamanta a fost recunoscuta ca proprietar al terenului in litigiu, reclamanta poate pretinde ca are un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul aditional la Conventie, iar casarea deciziei respective dupa ce a ramas definitiva si a devenit irevocabila si dupa ce a fost executata va constitui o ingerinta in dreptul beneficiarului deciziei la o linistita posesie a acelui bun (vezi Brumarescu, mentionata mai sus, A� 74). Presupunand chiar ca o astfel de ingerinta ar putea fi considerata ca serveste unui interes public, Curtea constata ca ea nu era justificata, deoarece nu a fost pastrat un just echilibru, iar reclamanta a fost obligata sa suporte o sarcina individuala si excesiva (Brumarescu, mentionata mai sus, A�A� 75-80).

39. Pentru toate aceste motive, Curtea respinge exceptia preliminara a Guvernului si constata ca a avut loc o incalcare a art. 6 A� 1 din Conventie, cat si incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie .

II. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie

40. Conform art. 41 din Conventie:

"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

41. Reclamanta nu a formulat o cerere de reparatie echitabila. Prin urmare, Curtea considera ca nu se impune sa ii acorde vreo suma in acest sens (vezi, mutatis mutandis, Arsenovici impotriva Romaniei, nr. 77.210/01, A� 55, 7 februarie 2008).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

In unanimitate,

C U R T E A

1. uneste cu fondul si respinge exceptia preliminara a Guvernului;

2. declara cererea admisibila;

3. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 6 A� 1 din Conventie;

4. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie .

Intocmita in limba engleza, apoi comunicata in scris la data de 23 septembrie 2008, in aplicarea art. 77 A�A� 2 si 3 din Regulament.

Josep Casadevall, Santiago Quesada,
presedinte grefier