Codul Penal al Romaniei, actualizat 2011, prin Legea 202/2010 ("legea micii reforme in justitie")
Legea nr. 202/2010 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 714 din 26 octombrie 2010
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana fizica numita prin decizia autoritatii tutelare pentru a indeplini, sub supravegherea, controlul si indrumarea acesteia, sarcinile tutelei cu privire la o persoana pusa sub interdictie.
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Pedeapsa complementara , prevazuta in cap. II, t. III, art. 67. C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Pedeapsa principala privata de libertate,
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
(lat. curator "ingrijitor")Institutie reglementata de C. fam., si care are ca scop ocrotirea juridica a unor persoane fizice aflate in situarii speciale, prevazute de lege.
Persoana fizica numita prin decizia autoritatii tutelare pentru a indeplini, sub supravegherea, controlul si indrumarea acesteia, sarcinile tutelei cu privire la o persoana pusa sub interdictie.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Pedepsele complementare
Interzicerea unor drepturi
Art. 64. - Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi consta in
interzicerea unuia sau unora din urmatoarele drepturi:
b) dreptul de a ocupa o
functie implicand exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul de a ocupa o
functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii;
d) drepturile parintesti;
Interzicerea drepturilor prevazute la lit. b) nu se poate pronunta decat pe langa
interzicerea drepturilor prevazute la lit. a), afara de
cazul cand legea dispune altfel.
Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi
Art. 65. - Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi poate fi aplicata, daca
pedeapsa principala stabilita este inchisoarea de cel putin 2 ani si
instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta
pedeapsa este necesara.
Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie cand legea prevede aceasta
pedeapsa .
Conditia aratata in alin. 1 cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie sa fie indeplinita si in cazul in care aplicarea pedepsei prevazute in acel alineat este obligatorie.
Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi
Art. 66. - Executarea pedepsei interzicerii unor drepturi incepe dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa
gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescriptia executarii pedepsei.
Degradarea militara
Art. 67. - Pedeapsa complementara a degradarii militare consta in pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma.
Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti, daca
pedeapsa principala stabilita este inchisoarea mai mare de 10 ani sau
detentiunea pe viata.
Degradarea militara poate fi aplicata condamnatilor militari si rezervisti pentru infractiuni savarsite cu intentie, daca
pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani.
Art. 68. - Abrogat.
Art. 69. - Abrogat.
Art. 70. - Abrogat.
Sectiunea II
Pedepsele accesorii
Continutul si modul de executare a pedepsei accesorii