vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Rosengren impotriva Romaniei
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 83 din 08/02/2010
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost instituita prin Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, adoptata la Roma in 4 noiembrie 1950. Romania a devenit parte la Conventie la 20 iunie1994.
Pana in 1998, plangerile erau examinate mai intai de Comisia Europeana pentru drepturile Omului, iar daca aceasta le admitea, stabilea daca drepturile omului au fost incalcate sau nu. Cazul putea fi transmis Curtii Europene a drepturilor Omului care remitea deciziile statului implicat si putea acorda compensatii. Nici Comisia si nici Curtea nu lucrau permanent, dar se intalneau in mod regulat pentru a examina cazurile. Plangerile care nu erau inaintate Curtii, erau remise Comitetului de Ministri ale carui decizii, ca si cele ale Curtii, erau finale si obligatorii.
De la 1 noiembrie 1998, noua Curte a Drepturilor Omului este direct accesibila unei persoane si hotararile sale sunt obligatorii pentru toate Partile Contractante. Ea functioneaza permanent si instrumenteaza cazul din fazele primare pana la sentinta definitiva.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost instituita prin Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, adoptata la Roma in 4 noiembrie 1950. Romania a devenit parte la Conventie la 20 iunie1994.
Pana in 1998, plangerile erau examinate mai intai de Comisia Europeana pentru drepturile Omului, iar daca aceasta le admitea, stabilea daca drepturile omului au fost incalcate sau nu. Cazul putea fi transmis Curtii Europene a drepturilor Omului care remitea deciziile statului implicat si putea acorda compensatii. Nici Comisia si nici Curtea nu lucrau permanent, dar se intalneau in mod regulat pentru a examina cazurile. Plangerile care nu erau inaintate Curtii, erau remise Comitetului de Ministri ale carui decizii, ca si cele ale Curtii, erau finale si obligatorii.
De la 1 noiembrie 1998, noua Curte a Drepturilor Omului este direct accesibila unei persoane si hotararile sale sunt obligatorii pentru toate Partile Contractante. Ea functioneaza permanent si instrumenteaza cazul din fazele primare pana la sentinta definitiva.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
• Cererea /plangerea dumneavoastra
va fi examinata gratuit.
• Veti suporta numai propriile
cheltuieli (onorariul avocatului,
costurile legate de procurarea
actelor necesare, corespondenta...)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
HOTARAREA
din 24 aprilie 2008
in Cauza Rosengren impotriva Romaniei
(Cererea nr. 70.786/01)
In Cauza Rosengren impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Elisabet Fura-Sandstrom, Corneliu Birsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Ann Power, judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 27 martie 2008,
Pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 70.786/01) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean cu dubla cetatenie, romana si suedeza, domnul Julian Rosengren (reclamantul), a sesizat Curtea in data de 17 august 2000, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Reclamantul, caruia i s-a acordat asistenta judiciara, a fost reprezentat de domnul J. Dufvenmark, avocat din Visby, Suedia. Guvernul roman (Guvernul) a fost reprezentat de agentul sau, domnul R.-H. Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe. Guvernul suedez, caruia i-a fost transmisa o copie a cererii, conform art. 44 A§ 1 (a) din Regulamentul Curtii, nu si-a exercitat dreptul de a interveni in procedura .
3. La data de 4 mai 2006, Curtea a declarat cererea admisibila in ceea ce priveste durata procedurii penale incepute impotriva reclamantului si pretinsa incalcare a dreptului sau la libertatea de circulatie prin interdictia de a nu parasi orasul Bucuresti. Restul cererii a fost declarat inadmisibil.
4. La data de 6 iulie 2006, reclamantul a solicitat o audiere in cauza. Cu toate acestea, pe baza probelor aflate in posesia sa, Curtea considera ca in cauza nu este necesara o audiere. Prin urmare, respinge cererea reclamantului.
IN FAPT
5. Reclamantul s-a nascut in anul 1954 si locuieste in Visby, Suedia. La data evenimentelor locuia in Romania.
6. La datele de 4 februarie, 20 si 29 martie 1993, politia romana i-a luat o declaratie reclamantului cu privire la plangerea penala formulata impotriva sa de catre partenerii sai de afaceri, referitoare la o presupusa frauda.
7. La data de 13 aprilie 1993 a fost inceputa urmarirea penala impotriva reclamantului si a fost retinut de politie sub acuzatia de frauda in tranzactiile sale comerciale.
In ziua urmatoare, procurorul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a dispus arestarea preventiva a reclamantului.
8. La data de 1 noiembrie 1993, procurorul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a dispus trimiterea in judecata a reclamantului in fata Tribunalului Bucuresti.
1. Procedurile penale indreptate impotriva reclamantului
9. La data de 6 decembrie 1993, Tribunalul Bucuresti a tinut primul termen de judecata in cauza. Avocatul reclamantului a solicitat o amanare in vederea pregatirii apararii. Au fost acordate mai multe termene in vederea administrarii de probe in cauza. In mai multe randuri, Tribunalul Bucuresti a amanat judecarea cauzei din cauza viciilor procedurii de citare.
La data de 15 noiembrie 1994 a fost audiat un martor in prezenta reclamantului si a avocatului sau.
10. Prin Sentinta din data de 29 noiembrie 1994, Tribunalul Bucuresti l-a condamnat pe reclamant la 4 ani de inchisoare pentru inselaciune si a dispus acordarea de daune civile partilor vatamate. De asemenea, instanta a dispus expulzarea reclamantului, dupa executarea pedepsei, avand in vedere nationalitatea sa suedeza.
11. La data de 11 mai 1995, Curtea de Apel Bucuresti a admis apelul introdus de reclamant si a trimis cauza la Tribunalul Bucuresti pentru rejudecare. Instanta superioara a constatat ca instanta de fond nu clarificase toate faptele relevante si ca nu examinase toate acuzatiile aduse impotriva reclamantului, astfel cum au fost formulate de procuror la data de 1 noiembrie 1993.
Interesant
