Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Florescu impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Florescu impotriva Romaniei

  Publicat: 05 Dec 2010       8069 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Florescu impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 805 din 02/12/2010

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Expresie din limba latina
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
(Commodity exchange) Piata organizata si reglementata care ofera un sistem prin care pot fi incheiate tranzactiile cu marfuri.
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Piata special organizata de catre stat, intreprinzatori sau asociatii particulare si mixte,in cadrul carora se pot incheia
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI



HOTARAREA
din 8 martie 2007,
definitiva la 8 iunie 2007,

in Cauza Florescu impotriva Romaniei
(Cererea nr. 41.857/02)



In Cauza Florescu impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: B.M. Zupancic, presedinte, J. Hedigan, C. Birsan, E. Fura-Sandstrom, A. Gyulumyan, David Thor Bjorgvinsson, I. Ziemele, judecatori,

si S. Naismith, grefier adjunct de sectie,

dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 15 februarie 2007,

pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 41.857/02) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, domnul Octavian Florescu (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 20 noiembrie 2002, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantul este reprezentat de doamna M. Nurciu, avocata in Bucuresti. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agenta sa, doamna B. Ramascanu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

3. La data de 23 noiembrie 2005, Curtea a hotarat sa ii comunice cererea Guvernului. Invocand prevederile art. 29 Až 3 din Conventie, Curtea a hotarat sa se analizeze in acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

4. Atat reclamantul, cat si Guvernul au depus observatii scrise pe fondul cauzei (art. 59 Až 1 din Regulament).

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

5. Reclamantul s-a nascut in anul 1932 si locuieste in Atena.

6. In anul 1934, parintii reclamantului, functionari la momentul respectiv, au cumparat un imobil impreuna cu terenul aferent, bun situat in str. Tamasoaia nr. 3 din Bucuresti. In anul 1981, tatal reclamantului a decedat. In anul 1985, reclamantul si mama sa s-au hotarat sa emigreze in Grecia. La data de 16 aprilie 1985, invocand Decretul nr. 223/1974 privind reglementarea situatiei unor bunuri, statul a confiscat imobilul mentionat mai sus.

7. Printr-un contract de vanzare-cumparare incheiat in anul 1997 in baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, statul, prin intermediul unei societati care administra bunurile imobiliare ale statului, le-a vandut bunul sotilor B., care il ocupau in calitate de chiriasi.

8. La data de 18 mai 1999, reclamantul si mama sa au introdus in fata Tribunalului Bucuresti o actiune in revendicare imobiliara indreptata impotriva Primariei Bucuresti, a societatii care administra bunurile imobiliare ale statului si impotriva tertilor cumparatori. Ei au cerut instantei sa constate nulitatea deciziei de confiscare a bunului si a contractului de vanzare- cumparare incheiat cu sotii B. In fine, acestia solicitau restituirea in natura a bunului aflat in litigiu. Reclamantul si mama sa sustineau ca, din cauza conditiilor grele de viata si a presiunilor exercitate impotriva familiei lor, au fost obligati sa emigreze. Pentru a solicita anularea contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect bunul in litigiu, acestia au aratat ca Legea nr. 112/1995 nu se referea la imobilul in cauza si ca o vanzare efectuata in baza acestei legi era ilegala.

9. La data de 30 septembrie 1999, tertii cumparatori au depus o cerere reconventionala, in constatarea calitatii lor de proprietari ai bunului. Acestia au formulat si o cerere in garantie referitoare la vanzatorul bunului, si anume Primaria Bucuresti. Sotii B. au afirmat ca detin proprietatea bunului imobil din anul 1990, in urma unui schimb de locuinte realizat de comun acord cu reclamantul si cu mama acestuia. In fine, ei se prevalau de buna lor credinta in momentul incheierii contractului de vanzare- cumparare.

10. La data de 2 mai 2001, dupa mai multe trimiteri ale cauzei pe motive de competenta, Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a constatat nulitatea deciziei de confiscare a bunului, considerand-o ilegala, avand in vedere ca reclamantii fusesera obligati sa isi cedeze proprietatea inainte de a parasi tara, ceea ce le-a viciat consimtamantul. Instanta a adaugat ca decizia de confiscare era contrara prevederilor Constitutiei din 1965, statul neputand sa se prevaleze de un titlu de proprietate valabil asupra bunului. Instanta, facand aplicarea principiului bona fide praesumitur, a respins cererea de anulare a contractului de vanzare-cumparare pe motiv ca reclamantul si mama sa nu au facut dovada relei-credinte a partilor din respectivul contract . Primaria Bucuresti, cat si reclamantul si mama acestuia au introdus apel impotriva acestei sentinte.

11. Prin Decizia din data de 29 noiembrie 2001, Tribunalul Bucuresti a respins apelul reclamantului si al mamei sale, a admis apelul primariei, a anulat sentinta si, pe fond, a respins actiunea reclamantului ca neintemeiata. Tribunalul a statuat ca instantele nu erau competente ratione temporis sa analizeze constitutionalitatea Decretului nr. 223/1974 din perspectiva noii Constitutii din 1991, deoarece decretul respectiv fusese adoptat in perioada de valabilitate a Constitutiei din 1965. Prin urmare, tribunalul a statuat ca titlul statului asupra bunului revendicat era legal. La data de 21 decembrie 2001, mama reclamantului a decedat.

12. Reclamantul a formulat recurs impotriva acestei decizii, sustinand ca confiscarea bunului sau fusese contrara prevederilor din Codul civil si din Constitutie ce reglementau respectarea dreptului de proprietate si ca, prin urmare, posesia bunului de catre stat nu era intemeiata pe niciun titlu valabil. In ceea ce priveste valabilitatea contractului de vanzare-cumparare, reclamantul sustinea ca statul vanduse un bun ce nu ii mai apartinea, ceea ce dovedea, dupa parerea sa, reaua-credinta a partilor.

13. Prin Decizia din data de 29 mai 2002, Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul reclamantului si a respins apelul primariei. Astfel, Sentinta pronuntata la data de 2 mai 2001 de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a fost confirmata.

14. Conform afirmatiilor Guvernului, in anul 2002, reclamantul a depus o cerere de despagubire in temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Printr-o decizie administrativa din data de 19 iunie 2006, Primaria Bucuresti a respins cererea reclamantului ca tardiva. Copia deciziei respective a fost depusa la dosar.

II. Dreptul si practica interna pertinente

15. Prevederile legale si jurisprudenta interna relevante sunt descrise in hotararile Brumarescu impotriva Romaniei ([MC], nr. 28.342/95, CEDO 1999-VII, pp. 250-256, AžAž 31-33), Strain si altii impotriva Romaniei (nr. 57.001/00, AžAž 19-26, 21 iulie 2005), Paduraru impotriva Romaniei (nr. 63.252/00, AžAž 38-53, 1 decembrie 2005) si Sebastian Taub impotriva Romaniei (nr. 58.612/00, AžAž 36-37, 12 octombrie 2006).

16. Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, care modifica Legea nr. 10/2001, prevede ca despagubirea la care vor avea dreptul persoanele care nu obtin restituirea imobilului nationalizat si al carei cuantum va fi fixat in urma unei proceduri administrative de catre o comisie centrala este constituita dintr-o participare la un organism de plasament in valori mobiliare organizat sub forma unei societati pe actiuni (Proprietatea). In principiu, beneficiarii unei astfel de despagubiri vor primi titluri de valoare ce vor fi transformate in actiuni odata ce Proprietatea va fi cotata la bursa . Pe de alta parte, art. 3 din legea mentionata mai sus precizeaza ca titlurile de valoare nu pot fi vandute inainte de conversia lor in actiuni .

17. La data de 29 decembrie 2005, Proprietatea a fost inscrisa la Registrul Comertului din Bucuresti. Pentru ca titlurile de valoare sa poata fi convertite in actiuni emise de Proprietatea si ca aceste actiuni sa poata face apoi obiectul unor tranzactii pe piata financiara, in primul rand trebuie urmata procedura de aprobare de catre Consiliul National al Valorilor Mobiliare (CNVM). Intrarea sa efectiva pe bursa ar fi prevazuta, conform ultimelor informatii, pentru lunile iunie-iulie 2007.

18. Prevederile relevante din Decretul nr. 223/1974 sunt urmatoarele:

ARTICOLUL I

"In Republica Socialista Romania constructiile si terenurile pot fi detinute in proprietate de catre persoanele fizice numai daca au domiciliul in tara."

ARTICOLUL II



Afişează Hotararea CEDO in Cauza Florescu impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Noutati legislative 2010    Monitorul Oficial 2010    Hotarari CEDO    Legea 18/1991    Legea 1/2000    Proprietari    Terenuri    Despagubiri



Comentează: Hotararea CEDO in Cauza Florescu impotriva Romaniei