Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Silimon si Gross impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Silimon si Gross impotriva Romaniei

Publicat: 22 May 2009 14008 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Silimon si Gross impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 107 din 23/02/2009

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)

Varietate speciala a contractului de locatiune avand ca obiect o locuinta si fiind supus unei reglementari speciale, derogatorii.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Operatiune prin care se sting fara plata in numerar, unele datorii reciproce intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, ramanand sa se achite eventualele diferente de sume, nu in bani, ci prin simpla lor inregistrare.

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,

Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,

(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,

1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

SECTIA A TREIA

HOTARAREA
din 7 februarie 2008

In Cauza Silimon si Gross impotriva Romaniei
(Cererea nr. 19.372/06)

In Cauza Silimon si Gross impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Bostjan M. Zupancic, presedinte, Corneliu Birsan, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, David Thor Bjorgvinsson, Ineta Ziemele, Isabelle Berro-Lefevre, judecatori, si din Santiago Quesada, grefier de sectie,

dupa ce a deliberat in camera de consiliu la 17 ianuarie 2008,

pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 19.372/06) indreptata impotriva Romaniei, prin care 2 cetateni germani, doamna Herta Margareta Silimon si domnul Gerhard Albert Gross (reclamantii), au sesizat Curtea la data de 24 aprilie 2006 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantii sunt reprezentati prin domnul E.J. Prediger, avocat din Brasov. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul R.H. Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 12 decembrie 2006, Curtea a hotarat sa comunice cererea Guvernului. Invocand prevederile art. 29 A� 3 din Conventie, ea a hotarat sa analizeze in acelasi timp admisibilitatea si fondul cauzei.

4. Guvernul german, invitat la data de 18 decembrie 2006 sa prezinte observatii scrise, nu si-a manifestat dorinta de a-si exercita acest drept (art. 36 A� 1 din Conventie si 44 din Regulament).

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

5. Reclamantii s-au nascut in anul 1926 si, respectiv, 1934 si locuiesc la Munchen si, respectiv, Gempen.

6. Prin doua hotarari, din 27 august 1981, respectiv 8 iulie 1989, invocand Decretul nr. 223/1974, statul roman a confiscat casa situata in Brasov, str. Retezat nr. 8, compusa din doua apartamente. In momentul confiscarii, reclamanta era proprietara apartamentului nr. 2 si a unei cote-parti de doua treimi din apartamentul nr. 1, iar reclamantul detinea o cota-parte de o treime din acest apartament.

7. Prin contractul de vanzare-cumparare din 15 iulie 1997, incheiat in temeiul Legii nr. 112/1995, Societatea Comerciala RIAL - S.R.L. (S.C. RIAL), care administra bunurile ce apartineau statului, a vandut respectiva casa sotilor M., care o ocupau in baza unui contract de inchiriere .

8. La data de 19 septembrie 2001, in temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (Legea nr. 10/2001), reclamantii au solicitat din partea S.C. RIAL restituirea casei mentionate mai sus.

9. La o data neprecizata, reclamantii au dat in judecata S.C. RIAL, Primaria Brasov si sotii M. in fata Judecatoriei Brasov. Ei au solicitat instantei sa constate ilegalitatea confiscarii bunului lor, cu motivarea ca Decretul nr. 223/1974 incalca prevederile Constitutiei in vigoare la data respectiva. Aratand ca Legea nr. 112/1995 interzicea vanzarea mai multor apartamente unei singure persoane, ca imobilul in litigiu era compus din doua apartamente si ca, in momentul vanzarii, sotii M. au fost de rea-credinta, reclamantii au solicitat instantei sa constate si nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare din 15 iulie 1997. Ei au solicitat, de asemenea, instantei sa dispuna radierea din cartea funciara a dreptului de proprietate al sotilor M.

10. Prin sentinta din data de 15 decembrie 2003, Judecatoria Brasov a admis partial actiunea reclamantilor. Ea a statuat ca insusirea de catre stat a imobilului in litigiu a fost ilegala si a constatat lipsa unui titlu valabil al statului asupra bunului in litigiu. In schimb, in temeiul art. 46 din Legea nr. 10/2001, judecatoria a respins cererea de constatare a nulitatii contractului de vanzare-cumparare mai sus mentionat, motivat prin aceea ca Legea nr. 112/1995 nu interzicea vanzarea catre chiriasi a mai mult de un apartament si ca, in momentul vanzarii, cumparatorii au fost de buna-credinta. De asemenea, instanta a respins cererea de radiere din cartea funciara a dreptului de proprietate al sotilor M.

11. Reclamantii au formulat apel impotriva acestei sentinte, plangandu-se de faptul ca instanta de fond a statuat in mod nedrept ca sotii M. au fost de buna-credinta in momentul vanzarii.

12. Prin decizia din data de 19 mai 2004, Curtea de Apel Brasov a respins apelul reclamantilor ca neintemeiat. Ea a statuat ca sotii M. au cumparat imobilul in litigiu pe baza mentiunilor din cartea funciara, in care statul era inscris ca proprietar, si ca buna lor credinta nu putea fi, asadar, inlaturata. Completul de judecata era compus din judecatorii D.R. si A.P.

13. Reclamantii au formulat recurs impotriva deciziei mentionate mai sus, sustinand ca instantele de fond si apel au facut o gresita aplicare a legii atunci cand au constatat buna-credinta a sotilor M. Conform legii in vigoare la data la care Curtea de Apel Brasov a pronuntat aceasta decizie, competenta de solutionare a recursului reclamantilor revenea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

14. In urma modificarilor aduse Codului de procedura civila prin Legea nr. 219/2005, Curtea de Apel Brasov a devenit competenta sa statueze asupra recursului formulat de reclamanti impotriva deciziei din 19 mai 2004, pronuntata de aceeasi instanta.

15. Prin decizia din 27 octombrie 2005, Curtea de Apel Brasov a respins recursul reclamantilor, statuand ca acestia nu au reusit sa rastoarne prezumtia de buna-credinta care era in favoarea sotilor M. Completul de judecata era compus din judecatorii D.M.C., G.B. si R.P.

16. La cererea reclamantilor, procedura administrativa inceputa la data de 19 septembrie 2001 in temeiul Legii nr. 10/2001 a fost suspendata in asteptarea unei hotarari definitive a instantelor in litigiul in contradictoriu cu sotii M.

II. Dreptul si practica interna pertinente

17. Prevederile legale si jurisprudenta interna relevante sunt descrise in cauzele Brumarescu impotriva Romaniei ([MC], nr. 28.342/95, CEDO 1999-VII, pp. 250-256, A�A� 31-33), Strain si altii impotriva Romaniei (nr. 57.001/00, CEDO 2005-VII, A�A� 19-26) si Padurar impotriva Romaniei (nr. 63.252/00, A�A� 38-53, 1 decembrie 2005).

18. Legea nr. 10/2001 a fost modificata prin Legea nr. 247/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Noua lege extinde formele de despagubire, permitandu-le beneficiarilor sa aleaga intre o compensatie sub forma de bunuri si servicii si o compensatie sub forma de despagubire pecuniara echivalenta cu valoarea de piata a bunului care nu poate fi restituit in natura in momentul acordarii sumei.

19. Prevederile relevante din Legea nr. 10/2001 (republicata), astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005, sunt urmatoarele:

ARTICOLUL 1

"(1) Imobilele preluate in mod abuziv de stat (...) in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie, in natura, in conditiile prezentei legi.

(2) In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent . Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii (...), cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv. (...)"

ARTICOLUL 10

"(1) In situatia imobilelor preluate in mod abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost demolate total sau partial, restituirea in natura se dispune pentru terenul liber si pentru constructiile ramase nedemolate, iar pentru constructiile demolate si terenurile ocupate masurile reparatorii se stabilesc in echivalent . (...)

(8) Valoarea corespunzatoare a constructiilor preluate in mod abuziv si demolate se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare in functie de volumul de informatii puse la dispozitia evaluatorului.