Codul muncii, actualizat 2011, prin Legea 49/2010
Legea nr. 49/2010 a fost publicata in M. OF. nr. 195 din 29 martie 2010.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive. 
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
 Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004; 
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor. 
(Force majeure)
Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral, 
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
(Force majeure)
Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral, 
Evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. 
(Basis)
Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni. 
 Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004; 
 Timpul de munca si timpul de odihna 
CAPITOLUL I
 Timpul de munca 
SECTIUNEA 1
 Durata timpului de munca 
Art. 108. - Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza  munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si  atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de  munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei  in vigoare.
Art. 109. -  (1) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului  de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
(2) In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.
Art. 110. -  
(1) Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula,  uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de 
repaus .
 (2) In 
functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta  si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea  duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.
 Art. 111. -  (1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
(2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele  suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu  conditia ca media orelor de munca, calculata pe o 
perioada de referinta  de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.
 (21) Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii stabilite  prin contractul colectiv de munca unic la nivel national, se pot  negocia, prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura de  activitate aplicabil, perioade de referinta mai mari de 3 luni, dar care  sa nu depaseasca 12 luni.
(22) La stabilirea perioadelor de referinta prevazute la alin. (2) si (2
1) nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de 
munca .
 (3) Prevederile alin. (1), (2) si (21) nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani
Art. 112. -  (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate  stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative  specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de  8 ore.
(2) Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.
Art. 113. -  (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul  saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de  lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la  nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in  regulamentul intern.
(2) Programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de 
munca .
 Art. 114. - Programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt  aduse la cunostinta salariatilor si sunt afisate la sediul  angajatorului.
Art. 115. -  (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul  sau la solicitarea salariatului in cauza, daca aceasta posibilitate este  prevazuta in contractele colective de munca aplicabile la nivelul  angajatorului sau, in absenta acestora, in regulamentele interne.
(2) Programele individualizate de munca presupun un mod de organizare flexibil a timpului de 
munca .
 (3) Durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua perioade: o  perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul de munca si o  perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de  sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.
(4) Programul individualizat de munca poate functiona numai cu respectarea dispozitiilor art. 109 si 111.
Art. 116. - Angajatorul are 
obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate  de fiecare 
salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta  evidenta ori de cate ori este solicitat.
 
SECTIUNEA a 2-a
 Munca suplimentara 
Art. 117. -  (1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal,  prevazuta la art. 109, este considerata munca suplimentara.
(2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu  exceptia cazului de 
forta majora sau pentru lucrari urgente destinate  prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui  
accident .
 Art. 118. -  (1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 111 sau 112, dupa caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit  prevederilor art. 111 sau 112, dupa caz, este interzisa, cu exceptia  cazului de 
forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate  prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui  
accident .
 Art. 119. -  (1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia.
(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
Art. 120. -  
(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in  termenul prevazut de art. 119 alin. (1) in luna urmatoare, 
munca  suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la  
salariu corespunzator duratei acesteia.
 (2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la  alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv  de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu  poate fi mai mic de 75% din salariul de 
baza .
 Art. 121. - Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.
SECTIUNEA a 3-a
 Munca de noapte
Art. 122. -  (1) Munca prestata intre orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte.
(11) Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:
a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.
(2) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va  depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o 
perioada de referinta de  maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu  privire la repausul saptamanal.