OUG 64/2011 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon

a) caile potentiale de scurgere;
b) gravitatea potentiala a scurgerilor pentru caile de scurgere identificate, rate de flux;
c) parametrii critici care influenteaza scurgerea potentiala, de exemplu: presiunea maxima din rezervor, debitul maxim de injectare, temperatura, sensibilitatea la diferite ipoteze din modelul terestru geologic static sau modelele terestre geologice statice;
d) efectele secundare ale stocarii de CO2, inclusiv fluidele dislocate din formatiune si substantele nou-create prin stocarea de CO2;
e) orice alti factori care ar putea pune in pericol sanatatea umana sau mediul, de exemplu: structurile fizice asociate proiectului.

Caracterizarea pericolelor se refera la intreaga serie de conditii de functionare potentiale care testeaza securitatea complexului de stocare.

3.3.2. Evaluarea expunerii - pe baza caracteristicilor mediului si a distributiei si activitatilor populatiei umane pe suprafata de deasupra complexului de stocare si pe baza comportamentului potential si a evolutiei potentiale a CO2 care se scurge prin caile potentiale identificate la etapa 3.3.1.

3.3.3. Evaluarea efectelor - pe baza sensibilitatii unor anumite specii, comunitati sau habitate legate de scurgerile potentiale identificate la etapa 3.3.1. Acolo unde este relevant, evaluarea cuprinde efecte ale expunerii la concentratii ridicate de CO2 din biosfera, inclusiv in soluri, sedimente marine si ape bentonice, respectiv asfixiere, hipercapnie si pH-ul redus din aceste medii ca urmare a scurgerilor de CO2. Se include si o evaluare a efectelor altor substante care pot fi prezente in fluxurile de CO2 scurs, fie impuritati prezente in fluxul injectat, fie substante nou-formate prin stocare de CO2. Aceste efecte se examineaza la scara temporala si la scara spatiala si in legatura cu un domeniu al evenimentelor de scurgeri de gravitati diferite.

3.3.4. Caracterizarea riscurilor - aceasta cuprinde o evaluare a sigurantei si integritatii sitului pe termen scurt si pe termen lung, inclusiv o evaluare a riscului de scurgere in conditiile de utilizare propuse si cu efecte asupra mediului si sanatatii de proportiile celui mai pesimist scenariu.

Caracterizarea riscului se efectueaza pe baza evaluarii pericolelor, a expunerii si a efectelor. Aceasta include o evaluare a surselor de incertitudine identificate in timpul etapelor caracterizarii si evaluarii sitului de stocare si, cand acest lucru este posibil, o descriere a posibilitatilor de reducere a riscurilor.


Anexa nr. 2 - Criterii pentru stabilirea si actualizarea planului de monitorizare mentionat la art. 14 alin. (2) din ordonanta de urgenta si pentru monitorizarea din etapa postinchidere


1. Stabilirea si actualizarea planului de monitorizare

Planul de monitorizare mentionat la art. 14 alin. (2) din ordonanta de urgenta se stabileste in conformitate cu analiza evaluarii riscurilor realizata in etapa 3 din anexa nr. 1 la ordonanta de urgenta si se actualizeaza in scopul indeplinirii cerintelor de monitorizare prevazute la art. 14 alin. (1) din ordonanta de urgenta, in conformitate cu urmatoarele criterii:

1.1. Stabilirea planului

Planul de monitorizare asigura detalii referitoare la monitorizarea care urmeaza sa se desfasoare in principalele stadii ale proiectului, incluzand monitorizarea in etapa initiala, in cea de operare si in cea de postinchidere. Pentru fiecare faza se specifica urmatoarele elemente:
a) parametrii monitorizati;
b) tehnologia de monitorizare folosita si justificarea alegerii acestei tehnologii;
c) locatiile de monitorizare si justificarea prelevarii din punct de vedere spatial;
d) frecventa aplicarii si justificarea prelevarii din punct de vedere temporal.

Parametrii care trebuie monitorizati sunt identificati pentru a indeplini obiectivele monitorizarii. Cu toate acestea, planul cuprinde, in orice caz, monitorizarea continua sau discontinua a urmatoarelor aspecte:
a) emisii fugitive de CO2 la instalatiile de injectare;
b) fluxul volumetric al CO2 la gurile de puturi de injectare;
c) presiunea si temperatura CO2 la gurile de puturi de injectare, pentru determinarea debitului masic;
d) analiza chimica a materialului injectat;
e) temperatura si presiunea in rezervor, pentru determinarea comportamentului si a starii de faza a CO2. Alegerea tehnologiei de monitorizare se bazeaza pe cele mai bune practici disponibile la momentul crearii planului. Se iau in considerare si se utilizeaza, dupa caz, urmatoarele optiuni:
a) tehnologiile care pot detecta prezenta, locatia si caile de migrare ale CO2 in subteran si la suprafata;
b) tehnologiile care ofera informatii cu privire la comportamentul volum-presiune si la distributia pe suprafata/verticala a penei de CO2 in vederea imbunatatirii modelelor de simulare numerica 3 D la modele geologice 3 D ale formatiunii de stocare stabilite potrivit prevederilor art. 5 din ordonanta de urgenta si ale anexei nr. 1 la ordonanta de urgenta;
c) tehnologiile care pot oferi o larga intindere pe suprafata pentru a capta informatii cu privire la orice cai potentiale de scurgere nedetectate anterior in perimetrul suprafetei intregului complex de stocare si dincolo de aceasta, in cazul unor nereguli semnificative sau al migrarii de CO2 din complexul de stocare.

1.2. Actualizarea planului

Se asambleaza si se interpreteaza datele colectate din monitorizare. Rezultatele constatate se compara cu comportamentul preconizat in simularea dinamica a modelului 3 D al volumului, presiunii si comportamentului saturarii, intreprinsa in contextul caracterizarii securitatii potrivit prevederilor art. 5 din ordonanta de urgenta si ale etapei 3 din anexa nr. 1 la ordonanta de urgenta .

Atunci cand exista o deviere semnificativa intre comportamentul observat si cel preconizat, modelul 3 D este recalibrat pentru a reflecta comportamentul observat. Recalibrarea se bazeaza pe observatiile legate de datele din planul de monitorizare si, acolo unde este necesar, pentru a oferi incredere in ipotezele de recalibrare, se obtin date suplimentare.
Etapele 2 si 3 din anexa nr. 1 la ordonanta de urgenta se repeta folosindu-se modelul, respectiv modelele 3 D pentru a genera noi scenarii de pericole si noi rate de flux si pentru revizuirea si actualizarea evaluarii riscurilor.
Atunci cand se identifica, in urma unei corelatii istorice si a unei recalibrari a modelului, noi surse de CO2, cai de scurgere si rate de flux sau deviatii semnificative de la evaluarile anterioare, planul de monitorizare se actualizeaza in consecinta.