Codul Vamal al Romaniei, legea nr. 86/2006

(2) Daca nu se poate stabili locul mentionat la alin.(1), datoria vamala ia nastere la locul unde autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situatie care genereaza datoria vamala.
(3) Daca marfurile au fost plasate sub un regim vamal care nu a fost incheiat si daca locul nu poate fi determinat conform alin.(1) si (2) intr-un termen stabilit prin regulamentul vamal, datoria vamala ia nastere la locul unde marfurile au fost plasate sub acel regim vamal sau au fost introduse pe teritoriul vamal al Romaniei sub regimul respectiv.
(4) In cazul in care informatiile aflate la dispozitia autoritatii vamale permit sa stabileasca faptul ca datoria vamala luase deja nastere cand marfurile se aflau in alt loc la o data anterioara, se considera ca datoria vamala a luat nastere in locul unde se poate stabili ca marfurile se aflau in momentul cel mai indepartat in timp in care se poate stabili existenta unei datorii vamale.

Art. 239
(1) In masura in care acordurile incheiate de Romania prevad acordarea unui tratament tarifar preferential la importul in alte tari al marfurilor originare din Romania, cand marfurile au fost obtinute in regim de perfectionare activa si sub rezerva ca marfurile straine incorporate in marfurile originare sunt supuse platii drepturilor de import aferente, validarea documentelor necesare obtinerii in alte tari a acestui tratament tarifar preferential duce la nasterea datoriei vamale la import.
(2) Momentul in care ia nastere aceasta datorie vamala este considerat a fi momentul acceptarii de catre autoritatea vamala a declaratiei vamale de export a marfurilor in cauza.
(3) Debitorul este declarantul. In cazul reprezentarii indirecte, persoana pe seama careia se intocmeste declaratia vamala este, de asemenea, debitor .
(4) Cuantumul drepturilor de import corespunzator acestei datorii vamale este determinat in aceleasi conditii ca si cand ar rezulta o datorie vamala ca urmare a acceptarii, la aceeasi data, a declaratiei de punere in libera circulatie a marfurilor prin care se incheie regimul de perfectionare activa.

Capitolul III - Recuperarea cuantumului datoriei vamale

Sectiunea 1 - Inscrierea in evidenta contabila si comunicarea catre debitor a cuantumului drepturilor

Art. 240
(1) Cuantumul drepturilor de import sau export care rezulta dintr-o datorie vamala, denumit in continuare cuantumul drepturilor, se calculeaza de autoritatea vamala in momentul in care se afla in posesia datelor necesare si este inregistrat de aceasta in evidentele contabile sau pe alt suport echivalent .
(2) Prevederile alin.(1) nu se aplica:
a) cand a fost introdusa o taxa anti-dumping sau compensatorie provizorie;
b) cand cuantumul drepturilor legal datorate il depaseste pe cel stabilit pe baza unei informatii obligatorii;
c) in cazul in care prin regulamentul vamal se prevede neinscrierea in evidenta contabila a cuantumului drepturilor aflat sub un anumit plafon .
(3) Autoritatea vamala poate sa nu inregistreze in evidentele contabile cuantumul drepturilor care nu a putut fi comunicat debitorului din cauza expirarii termenului prevazut la Art. 244 alin.(3).

Art. 241
(1) Cand ia nastere o datorie vamala in urma acceptarii declaratiei pentru marfuri pentru un alt regim vamal decat admiterea temporara cu exonerare partiala de drepturi de import sau a oricarui alt act cu acelasi efect juridic ca aceasta acceptare, cuantumul corespunzator acestei datorii vamale este inregistrat in evidenta contabila a biroului vamal de indata ce a fost calculat si cel mai tarziu in ziua urmatoare celei in care marfurilor li s-a acordat liberul de vama. Cu toate acestea, daca a fost constituita o garantie, totalul cuantumului drepturilor aferente marfurilor carora li s-a acordat liberul de vama si care au fost declarate de aceeasi persoana intr-o perioada stabilita de autoritatea vamala, care nu poate depasi 31 de zile, poate fi inregistrat o singura data in evidenta contabila, la sfarsitul perioadei respective. O astfel de inregistrare in evidenta contabila se face in termen de 5 zile de la expirarea perioadei respective.
(2) Cand liberul de vama se acorda cu conditia indeplinirii prevederilor legale care reglementeaza fie stabilirea cuantumului drepturilor, fie modul de incasare a acestora, inscrierea in evidenta contabila se face in cel mult 2 zile de la data la care a fost stabilit sau fixat cuantumul sau obligatia de a plati drepturile rezultate din aceasta datorie . Daca datoria vamala este legata de o taxa anti-dumping sau compensatorie provizorie, aceasta taxa se inscrie in evidenta contabila in cel mult doua luni de la instituirea acelei taxe.
(3) Cand se naste o datorie vamala in alte conditii decat cele mentionate la alin.(1), cuantumul drepturilor corespunzator este inscris in evidenta contabila in cel mult 2 zile de la data la care autoritatea vamala poate calcula cuantumul drepturilor si stabili debitorul acestora.

Art. 242
(1) Termenele pentru inscrierea in evidenta contabila prevazute la Art. 241 pot fi prelungite cand circumstante speciale impiedica autoritatea vamala sa le respecte. Prelungirea termenului nu poate depasi 14 zile.
(2) Termenele prevazute la alin.(1) nu se aplica in situatii de caz fortuit sau de forta majora.

Art. 243
(1) In cazul in care cuantumul datoriei vamale nu a fost inscris in evidenta contabila in conformitate cu prevederile Art. 241 si ale Art. 242 sau a fost inscris la un nivel inferior sumei datorate legal, cuantumul drepturilor ce urmeaza a fi recuperate se inscrie in evidenta contabila in cel mult 2 zile de la data la care autoritatea vamala a luat cunostinta de aceasta situatie si poate calcula suma datorata legal si stabili debitorul. Aceasta operatiune reprezinta inscriere ulterioara in evidenta contabila. Acel termen poate fi prelungit in conformitate cu prevederile Art. 242.
(2) Cu exceptia cazurilor mentionate la Art. 240 alin. (2) si (3), inscrierea ulterioara in evidenta contabila nu este posibila daca:
a) decizia initiala de a nu inscrie drepturile in evidenta contabila sau de a le inscrie la o suma mai mica decat cea legal datorata a fost luata pe baza dispozitiilor generale invalidate la o data ulterioara de o hotarare judecatoreasca;
b) cuantumul drepturilor legal datorate nu a fost inscris in evidenta contabila ca urmare a unei erori din partea autoritatii vamale care nu ar fi putut fi detectata in conditii rezonabile de catre persoana obligata sa plateasca, aceasta la randul sau actionand cu buna-credinta si respectand toate dispozitiile prevazute de legislatia in vigoare cu privire la declaratia vamala;
c) prin regulamentul vamal se poate stabili ca autoritatea vamala nu procedeaza la inscrierea ulterioara in evidenta contabila a cuantumului drepturilor aflat sub un anumit plafon .
(3) In cazul prevazut la alin. (2) lit.b), cand se stabileste statutul preferential al marfurilor pe baza unui sistem de cooperare administrativa care implica autoritatile unei alte tari, daca eliberarea unui certificat de catre aceste autoritati se dovedeste incorecta, aceasta constituie o eroare care nu ar fi putut fi detectata in mod rezonabil. Cu toate acestea, eliberarea unui certificat incorect nu constituie o eroare in cazul in care certificatul se bazeaza pe prezentarea incorecta a faptelor de catre exportator, cu exceptia cazului in care, mai ales, este evident ca autoritatile care au eliberat certificatul au stiut sau ar fi trebuit sa stie ca marfurile nu indeplineau conditiile prevazute pentru a beneficia de tratamentul preferential. Se poate invoca buna-credinta a debitorului cand acesta poate demonstra ca, in timpul operatiunilor comerciale in cauza, a depus toate diligentele pentru a se asigura ca toate conditiile pentru tratamentul preferential au fost respectate.

Art. 244
(1) Dupa inscrierea in evidenta contabila, cuantumul drepturilor se comunica debitorului potrivit normelor legale.
(2) Cand cuantumul drepturilor datorate a fost inscris cu titlu orientativ in declaratia vamala, autoritatea vamala poate stabili faptul ca acesta nu se comunica debitorului, in conformitate cu alin.(1), decat in situatia in care cuantumul nu corespunde cu cel stabilit de autoritatea vamala. Fara a se inlatura aplicarea prevederilor Art. 241 alin.(1) teza a doua, daca se face uz de posibilitatea prevazuta in prezentul alineat, acordarea liberului de vama pentru marfuri de catre autoritatea vamala echivaleaza cu comunicarea catre debitor a cuantumului drepturilor inscrise in evidenta contabila.
(3) Comunicarea catre debitor nu poate fi facuta dupa expirarea unui termen de 5 ani de la data la care a luat nastere datoria vamala. Acest termen se suspenda din momentul introducerii unei actiuni, in conformitate cu prevederile prezentului cod, pe durata acestei proceduri.
(4) Cand datoria vamala este rezultatul unui act pentru care s-a pornit urmarirea penala, cuantumul drepturilor poate fi comunicat debitorului, in conformitate cu conditiile prevazute in dispozitiile legale in vigoare, dupa expirarea termenului mentionat la alin.(3).

Sectiunea 2 - Termene si modalitati de plata a cuantumului drepturilor

Art. 245