Statutul Bisericii Ortodoxe Romane

(1) Infiintarea, desfiintarea si transformarea manastirilor de calugari in manastiri de calugarite sau a manastirilor de calugarite in manastiri de calugari, precum si ridicarea schiturilor la rang de manastiri se aproba de catre Sinodul mitropolitan, la propunerea motivata a chiriarhilor eparhiilor sufragane, dupa o atenta si riguroasa evaluare a motivelor, a existentei bazei materiale si a personalului monahal necesar, precum si a conditiilor misionare locale.
(2) Infiintarea, desfiintarea si transformarea schiturilor si a metocurilor de calugari in schituri si metocuri de calugarite sau a schiturilor si a metocurilor de calugarite in schituri si metocuri de calugari se aproba de catre chiriarh, aducandu-se la cunostinta Consiliului eparhial.
(3) In manastirea, schitul sau metocul date in folosinta prin sfintire, niciunul dintre ctitori, donatori si binefacatori nu are vreun drept de proprietate, folosinta sau amestec in conducerea, administrarea si viata spirituala a acestora.

Art. 76
Potrivit menirii sale, fiecare manastire sau schit, prin organismele sale de conducere, are datoria:
a) sa-si randuiasca programul in asa fel incat sa devina un loc de aleasa viata duhovniceasca, de practicare a virtutilor crestinesti, de evlavioasa participare la slujbele religioase, de zidire sufleteasca, atat pentru vietuitori, cat si pentru inchinatori;
b) sa practice indeletniciri potrivite cu sfintenia locului, atat pentru folosul vietuitorilor, cat si al credinciosilor, dovedind prin fapte bune dragoste fata de comunitatea monahala, de Biserica si de popor;
c) sa vegheze ca toti calugarii si calugaritele cu aptitudini pentru studiu sa fie indatorati, cu binecuvantarea chiriarhului, sa urmeze studii la institutiile de invatamant teologic din eparhie sau din eparhiile invecinate;
d) potrivit mijloacelor materiale pe care le are, manastirea sau schitul sa vina in ajutor eparhiei si tuturor institutiilor acesteia, dupa solicitarile Centrului eparhial, precum si sa sustina asezaminte social-filantropice;
e) sa se aprovizioneze cu lumanari si colportaj de la Centrul eparhial;
f) sa asigure calugarilor sau calugaritelor conditii adecvate vietii chinoviale (de obste).

Art. 77
Cu aprobarea chiriarhului, in manastiri se pot organiza:
a) scoli teologice preuniversitare: seminarii teologice liceale pentru pregatirea teologica a personalului monahal in domeniul asistentei sociale, al educatiei religioase si al restaurarii patrimoniului bisericesc, precum si scoli de cantareti bisericesti;
b) cursuri religioase aprobate de chiriarh, pentru indrumarea monahala duhovniceasca a personalului monahal;
c) cursuri de arte si meserii, precum si ateliere in domeniile picturii si iconografiei, vitraliilor si mozaicului religios, sculpturii, broderiei artistice, tesatoriei de stofe bisericesti si imbracaminte, argintariei bisericesti, metalelor si emailarii, croitoriei, tesatoriei de covoare si alte activitati compatibile cu viata monahala aprobate de chiriarh, personalul monahal fiind dator ca, pe langa ascultarile din obste, sa lucreze in cadrul acestora, acolo unde sunt organizate.

Art. 78
(1) Primirea in manastire a celor ce doresc sa intre in monahism se face la cererea scrisa a candidatului, cu recomandare de la duhovnic si staret(a) si cu aprobarea chiriarhului.
(2) Varsta minima pentru primirea in manastire, ca novice, este de 18 ani. Sub aceasta varsta, dar nu mai putin de 16 ani, este necesar acordul scris al parintilor sau tutorilor legali. De asemenea, este interzisa inchinovierea si promovarea in cinul monahal a celor cu obligatii si responsabilitati familiale sau urmariti penal.
(3) Tunderea in monahism se face, cu aprobarea chiriarhului, dupa cel putin 3 ani de cercetare canonica si vietuire in manastire. Derogarea de la aceasta regula o poate decide numai chiriarhul, din motive misionare urgente.
(4) Hirotonirea monahilor in treapta de ierodiacon si ieromonah se face cu aprobarea chiriarhului, numai dupa ce acestia au absolvit o scoala teologica (seminar sau facultate) si au promovat examenul de capacitate .
(5) Toti monahii (monahiile) dintr-o manastire (schit), inclusiv pensionarii, indiferent de rangurile si functiile detinute anterior, se vor supune randuielilor manastiresti, comune pentru intreaga obste.

B. Conducerea manastirii

Art. 79
(1) Chiriarhul este conducatorul canonic al manastirilor, schiturilor si metocurilor din eparhia sa. Prin delegatie din partea chiriarhului, conducerea manastirii este asigurata de staret(a), a schitului de egumen(a), iar a metocului de calugarul(calugarita) anume desemnat(a) ca administrator.
(2) Staretul(a) si egumenul(a) se numesc direct de chiriarh dintre calugarii cei mai vrednici, cu o frumoasa vietuire in manastire, cu intensa activitate duhovniceasca, cu studii teologice sau, in manastirile cu obste mai mare, dintre primii 3 candidati desemnati de sobor, in baza calitatilor enumerate mai inainte, in cazul cand chiriarhul a dispus sa se faca alegere.
(3) Staretul(a) este ajutat(a) in indeplinirea atributiilor sale de conducere de: Soborul manastiresc, Consiliul duhovnicesc si de invatatura, Consiliul economic si de Consiliul de disciplina (judecata).
(4) Cu aprobarea scrisa a chiriarhului, staretul(a) reprezinta manastirea in justitie, in fata autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati imputerniciti, in conditiile art. 50 lit. e) din prezentul statut .

Art. 80
Daca in vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras, el poate fi desemnat staret, cu aprobarea chiriarhului. In cazul cand nu este desemnat staret, obstea manastirii este datoare sa ii creeze inlesnirile necesare traiului si sa ii dea cinstea cuvenita demnitatii arhieresti.

Art. 81
(1) Treptele monahale sunt: fratele (novicele), rasoforul si monahul, in cazul barbatilor, si, respectiv, sora, rasofora si monahia, in cazul femeilor.
(2) Rangurile monahale sunt: arhidiacon, singhel, protosinghel si arhimandrit, in cazul calugarilor, si stareta cu cruce (stavrofora), in cazul calugaritelor.
(3) Rangul de arhimandrit se confera de chiriarh, cu aprobarea Sfantului Sinod.

Art. 82
(1) Chiriarhii vor lua masurile necesare pentru organizarea, cel putin o data pe an, a sinaxelor (consfatuirilor) staretilor(elor) si egumenilor(elor) din eparhiile pe care le pastoresc, pentru analizarea problemelor specifice, promovarea schimbului de experienta duhovniceasca si administrativa si adoptarea de masuri adecvate in scopul imbunatatirii vietii si disciplinei monahale. La aceste sinaxe monahale eparhiale pot fi chemati si duhovnicii de manastiri, cand se considera necesar.
(2) Cel putin o data la 3 ani se vor organiza sinaxe monahale mitropolitane cu staretii(ele) si egumenii(ele) din eparhiile mitropoliei respective, la care vor participa si ierarhii Sinodului mitropolitan, pentru examinarea unor aspecte specifice vietii monahale din zonele respective, la care pot fi chemati si duhovnicii de manastiri, cand problematica impune acest lucru.

Art. 83
Dispozitiile cuprinse in prezentul statut sunt comune si obligatorii pentru manastirile, schiturile si metocurile de calugari si calugarite din cuprinsul eparhiilor apartinatoare Patriarhiei Romane.

Sectiunea V