Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Dumitras impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Dumitras impotriva Romaniei

19950 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Dumitras impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 165 din 15/03/2010

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.

(C.N.V.M.)Este o autoritate administrativa autonoma cu personalitate juridica, ale carei atributii principale sunt

Denumire data monedei unice europene.

(Dividends in arrears) Dividende datorate detinatorilor de actiuni preferentiale cumulative, care nu au fost platite si care s-au acumulat.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.

In raport cu persoana, expresie latina care desemneaza ipostazele in care

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

In literatura de specialitate conventia de arbitraj a fost definita ca reprezentand " intelegerea partilor de solutiona un litigiu de comert international prin intermediul arbitrajului ocazional ori permanent" sau " acordul partilor contractului de comert international de a supune litigiul ivit intre ele in legatura cu executarea acelui contract arbitrajului" .

1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;

Infractine care face parte din grupul infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice,

Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Este acea entitate destinata realizarii platii prin echivalent a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv de statul rom�n in perioada de referinta a actelor normative prevazute la art.1 alin. (1)

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.

Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).

II. Dreptul si practica interna pertinente

14. Prevederile legale (inclusiv cele ale Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificarile ulterioare) si jurisprudenta interna relevante sunt descrise in hotararile Brumarescu impotriva Romaniei ([MC], nr. 28.342/95, A�A� 31-33, CEDO 1999-VII), Strain si altii impotriva Romaniei (nr. 57.001/00, A�A� 19-26, CEDO 2005-VII), Paduraru impotriva Romaniei (nr. 63.252/00, A�A� 38-53, 1 decembrie 2005) si Tudor impotriva Romaniei (nr. 29.035/05, A�A� 15-20, 11 decembrie 2007).

15. Din observatiile Guvernului roman trimise Curtii in data de 8 iulie 2008 in alte cauze referitoare la bunuri imobile scoase din patrimoniul fostilor proprietari prin decrete de nationalizare rezulta ca, recent, autoritatile nationale au luat masuri de accelerare a procedurii de acordare a despagubirilor prin Fondul de investitii "Proprietatea", in special in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv. Guvernul face trimitere in special la o scrisoare a autoritatilor care conduc acest fond, prin care se subliniaza faptul ca acest fond functioneaza de acum inainte sub forma unei societati de investitii de tip inchis si ca va fi inregistrata la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare ca organism de plasament colectiv, dupa evaluarea activelor aflate in patrimoniul Fondului "Proprietatea". Guvernul arata ca persoanele ce detin actiuni la Fondul "Proprietatea" au, de acum inainte, doua optiuni, si anume sa pastreze plasamentul in actiuni la Fond si sa beneficieze de un venit sub forma de dividende sau sa solicite conversia lor in numerar, sume ce vor putea de acum inainte sa fie incasate. Guvernul precizeaza ca pana la data de 1 februarie 2008 au fost inregistrate 2.440 de cereri ce exprima astfel de optiuni, dintre care 855 au fost solutionate, valoarea totala a despagubirilor platite de acest fond ridicandu-se la 72.000.000 lei noi romanesti (RON), adica circa 20.400.000 euro (EUR). In plus, incepand cu data de 1 noiembrie 2007, Fondul a inceput sa distribuie dividende .

IN DREPT

I. Asupra pretinsei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

16. Reclamantul sustine ca a suferit o incalcare a dreptului la respectarea bunurilor sale din cauza vanzarii apartamentului in cauza si a refuzului instantelor nationale de a anula vanzarea, desi acestea au recunoscut caracterul nelegal al nationalizarii. El invoca art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede urmatoarele:

"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor."

A. Asupra admisibilitatii

17. Guvernul invoca o exceptie de incompatibilitate ratione personae a acestui capat de cerere cu Conventia . Acesta considera ca reclamantul nu mai are calitatea de victima in masura in care, prin dispozitia din data de 4 februarie 2008 si prin Procesul-verbal din data de 3 aprilie 2008, municipiul Cluj a dispus restituirea bunului catre reclamant.

18. Reclamantul se opune acestui argument. El arata ca, in ceea ce priveste contractul de vanzare-cumparare incheiat de B.N. si B.E. referitor la bunul sau, acesta a fost validat prin decizia definitiva a Curtii de Apel Cluj din data de 19 noiembrie 2004. El subliniaza ca, pana in prezent, nu a fost pus in posesia efectiva a bunului sau, in ciuda procesului-verbal incheiat la data de 3 aprilie 2008, si ca, dupa aceasta data, B.N. si B.E. au introdus o actiune in anularea dispozitiei de restituire data de municipiul Cluj.

19. Curtea reaminteste ca o decizie sau o masura favorabila reclamantului nu este suficienta, in principiu, pentru a-i inlatura calitatea de victima, decat daca autoritatile nationale au recunoscut, in mod explicit sau in esenta, si apoi au reparat incalcarea Conventiei (vezi, printre altele, Ludi impotriva Elvetiei, 15 iunie 1992, A� 34, seria A nr. 238). Or, aceasta observa in speta ca, in prezent, reclamantul se afla in aceeasi situatie ca la data de 19 noiembrie 2004 (vezi Bacso impotriva Romaniei, nr. 9.293/03, A�A� 49-51, 4 noiembrie 2008).

20. Intr-adevar, desi autoritatile au dispus restituirea bunului catre reclamant prin dispozitia din data de 4 februarie 2008 si desi i s-a restituit in mod formal acest bun, nici la ora actuala acesta nu se poate bucura de el, deoarece B.N. si B.E. sunt in continuare proprietari si detin posesia efectiva a acestui apartament. In plus, acestia au introdus impotriva reclamantului si a municipiului Cluj o actiune in anularea dispozitiei de restituire . Prin urmare, in lumina acestor elemente si fara a specula cu privire la modul de finalizare a acestei proceduri, dispozitia din data de 4 februarie 2008 si procesul-verbal din data de 3 aprilie 2008, invocate de Guvern, nu pot inlatura in intregime consecintele deciziei mentionate mai sus a Curtii de Apel Cluj pentru exercitarea de catre reclamant a dreptului sau de proprietate .

21. In aceste circumstante, Curtea apreciaza ca reclamantul poate sa se pretinda victima, in sensul art. 34 din Conventie .

Prin urmare, exceptia Guvernului trebuie respinsa si se constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art. 35 A� 3 din Conventie si ca nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acesta trebuie declarat admisibil.

B. Asupra fondului

22. Guvernul isi reitereaza argumentele prezentate in cauze similare anterioare (vezi, printre altele, Cirstoiu impotriva Romaniei, nr. 22.281/05, A� 22, 4 martie 2008).

23. Reclamantul se opune acestui punct de vedere.

24. Curtea a analizat in mai multe randuri cauze care ridicau probleme similare cu cea de fata si a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (vezi cauzele citate mai sus, in special Strain, mentionata mai sus, A�A� 39, 43 si 59, si Porteanu impotriva Romaniei, nr. 4.596/03, A�A� 32-35, 16 februarie 2006).

25. Dupa ce a analizat toate elementele ce i-au fost supuse atentiei, Curtea considera ca Guvernul nu a expus niciun fapt sau argument care sa poata duce la o alta concluzie in cazul de fata. Curtea reafirma in special ca in contextul legislativ roman ce reglementeaza actiunile in revendicare imobiliara si restituirea bunurilor nationalizate de regimul comunist, vanzarea de catre stat a bunului altuia catre terti de buna-credinta, chiar si atunci cand este anterioara confirmarii in justitie a dreptului de proprietate al celuilalt, reprezinta o privare de acel bun. O astfel de privare, combinata cu lipsa totala de despagubire, este contrara art. 1 din Protocolul nr. 1 (Voda si Bob impotriva Romaniei, nr. 7.976/02, A� 23, 7 februarie 2008).

26. In masura in care Guvernul arata ca reclamantul este indreptatit sa primeasca o despagubire prin intermediul organismului de plasament colectiv in valori mobiliare Fondul "Proprietatea" pe baza Legii nr. 10/2001, la nivelul valorii bunului stabilita prin expertiza, Curtea isi reitereaza constatarea anterioara conform careia Fondul Proprietatea nu functioneaza in prezent intr-un mod susceptibil de a fi privit ca si cum ar echivala cu acordarea efectiva a unei despagubiri (vezi, printre altele, Petrini impotriva Romaniei, nr. 3.320/05, A� 34, 24 februarie 2009).

27. Aceasta concluzie nu inlatura dinainte orice evolutie pozitiva pe care ar putea sa o aiba in viitor mecanismele de finantare prevazute de aceasta lege speciala in vederea despagubirii persoanelor carora, ca si reclamantul, li s-a recunoscut calitatea de proprietari printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. In acest sens, Curtea observa cu satisfactie evolutia recenta care pare sa se evidentieze in practica si care se indreapta in directia buna in materie (paragraful 15 de mai sus).

28. Tinand cont de jurisprudenta sa in materie, Curtea considera ca, in speta, nerespectarea dreptului de proprietate al reclamantului cu privire la bunul sau, combinata cu lipsa totala de despagubire, l-a facut sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul la respectarea bunului sau, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.

Prin urmare, in speta, a avut loc incalcarea acestei prevederi.

II. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 A� 1 din Conventie

29. Reclamantul se plange de o incalcare a dreptului sau la un proces echitabil din cauza hotararilor date de instantele nationale in procedura in anulare a contractului de vanzare- cumparare. El invoca art. 6 A� 1 din Conventie, ale carui prevederi relevante sunt urmatoarele:

"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil (...) de catre o instanta (...), care va hotari (...) asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)".

30. Tinand cont de concluziile sale din paragrafele 22-25 de mai sus, Curtea apreciaza ca nu se impune sa statueze cu privire la admisibilitatea si temeinicia acestui capat de cerere (vezi, mutatis mutandis si, printre altele, Laino impotriva Italiei [MC], nr. 33.158/96, A� 25, CEDO 1999-I, Zanghi impotriva Italiei, 19 februarie 1991, A� 23, seria A nr. 194-C, si Biserica Catolica din Cania impotriva Greciei, 16 decembrie 1997, A� 50, Culegere 1997-VIII si Denes si altii impotriva Romaniei nr. 25.862/03, A� 59, 30 martie 2009).

III. Asupra pretinsei incalcari a art. 14 din Conventie, coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie

31. Citand art. 14 din Conventie, coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, reclamantul sustine ca ar fi facut obiectul unei discriminari fata de B.N. si B.E. din cauza validarii contractului de vanzare-cumparare al acestora si a nerestituirii bunului sau de catre instantele interne.

32. Avand in vedere totalitatea elementelor aflate in posesia sa, Curtea nu a distins in speta, in rationamentul Curtii de Apel Cluj, nicio urma de incalcare a drepturilor garantate prin art. 14 din Conventie, coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie .

33. Rezulta ca acest capat de cerere trebuie respins ca vadit neintemeiat, facand aplicarea art. 35 A�A� 3 si 4 din Conventie .

IV. Asupra aplicarii art. 46 din Conventie

34. Art. 46 din Conventie prevede urmatoarele:

"1. Inaltele parti contractante se angajeaza sa se conformeze hotararilor definitive ale Curtii in care ele sunt parti.

2. Hotararea definitiva a Curtii este transmisa Comitetului Ministrilor care supravegheaza executarea ei."

35. Concluzia incalcarii art. 1 din Protocolul nr. 1 dezvaluie o problema la scara larga ce rezulta din caracterul defectuos al legislatiei privind restituirea imobilelor nationalizate si vandute de stat unor terti. Prin urmare, Curtea apreciaza ca statul trebuie sa ajusteze in cel mai scurt timp procedura introdusa prin legile de reparatie (in prezent Legea nr. 10/2001 si Legea nr. 247/2005 privind reforme in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente), astfel incat sa devina cu adevarat coerenta, accesibila, rapida si previzibila (vezi hotararile Viasu impotriva Romaniei, nr. 75.951/01, A� 83, 9 decembrie 2008, Katz impotriva Romaniei, nr. 29.739/03, A�A� 30-37, 20 ianuarie 2009, si Faimblat impotriva Romaniei, nr. 23.066/02, A�A� 48-54, 13 ianuarie 2009).

V. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie

36. Conform art. 41 din Conventie,

"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Prejudiciu

37. Reclamantul solicita, pentru prejudiciul material pe care sustine ca l-ar fi suferit, restituirea a jumatate din apartament. In lipsa unei astfel de restituiri, el solicita suma de 58.455 EUR, reprezentand valoarea de piata actuala a bunului sau. Acesta trimite Curtii o expertiza a apartamentului, intocmita in luna ianuarie 2008. De asemenea, el solicita suma de 15.000 EUR pentru prejudiciul moral cauzat prin lipsa de folosinta a bunului.

38. Guvernul considera ca valoarea de piata a unei jumatati a apartamentului este de 44.321 EUR si prezinta opinia unui expert, intocmita in luna mai 2008.

39. In ceea ce priveste prejudiciul moral pretins, Guvernul considera ca nu se impune a fi retinut, deoarece acest prejudiciu nu a fost dovedit si nu a fost stabilita nicio legatura de cauzalitate intre procedura ce face obiectul prezentei cereri si suferintele pretinse de reclamant.