din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2026 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Velcea si Mazare impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Velcea si Mazare impotriva Romaniei

  Publicat: 08 Jun 2010       39421 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Velcea si Mazare impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 373 din 07/06/2010

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei,
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Prevazuta in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Prevazuta in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Categorie de fapte juridice, care se produc independent de vointa omului si de care legea leaga anumite efecte juridice.
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
Este activitatea procesuala exercitata de organele de urmarire penala sau de instanta de judecata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri care se afla ascunse, si care, daca ar fi descoperite ar contribui la aflarea adevarului intr-o cauza penala.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
Este acea imprejurare ce intervine in desfasurarea procesului civil, de natura sa aduca modificari cu privire la cadrul litigiului sau cu privire la instanta sesizata, precum:
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.



IN DREPT



I. Asupra pretinsei incalcari a art. 2 din Conventie

78. Reclamantii sustin ca autoritatile nationale nu au efectuat o ancheta rapida si eficienta pentru a identifica si a pedepsi toate persoanele raspunzatoare pentru drama din 7 ianuarie 1993. Ei invoca art. 2 din Conventie, care prevede urmatoarele:



ARTICOLUL 2

"Dreptul la viata al oricarei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzata cuiva in mod intentionat, decat in executarea unei sentinte capitale pronuntate de un tribunal in cazul in care infractiunea este sanctionata cu aceasta pedeapsa prin lege.

2. Moartea nu este considerata ca fiind cauzata prin incalcarea acestui articol in cazurile in care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesara la forta:

a) pentru a asigura apararea oricarei persoane impotriva violentei ilegale;

b) pentru a efectua o arestare legala sau pentru a impiedica evadarea unei persoane legal detinute;

c) pentru a reprima, conform legii, tulburari violente sau o insurectie."

A. Asupra admisibilitatii

79. Curtea constata ca reclamantii se plang, in speta, de ineficienta anchetei realizate care, potrivit opiniei lor, nu a asigurat protectia "prin lege" prevazuta de prima fraza a art. 2. De asemenea, Curtea observa ca partile admit amandoua ca este competenta ratione temporis sa analizeze capatul de cerere al reclamantilor intemeiat pe art. 2 din Conventie . Cu toate acestea, ea este obligata sa analizeze din oficiu competenta sa in acest sens.

80. Din jurisprudenta Curtii, in special din Hotararea Blecic impotriva Croatiei ([MC], nr. 59.532/00, CEDO 2006-III), rezulta ca competenta trebuie sa se determine in raport cu faptele ce constituie ingerinta pretinsa. Astfel, Curtea a stabilit ca este esential sa realizeze in fiecare cauza data fixarea exacta in timp a incalcarii pretinse. Ea trebuie sa tina cont in acest sens atat de faptele de care se plange reclamantul, cat si de sfera de aplicare a dreptului garantat de Conventie, a carui incalcare este pretinsa, ceea ce poate presupune o anumita dificultate atunci cand cererile se bazeaza pe fapte ce reprezinta o prelungire a unei situatii sau o inlantuire de evenimente dintre care unele se situeaza inaintea datei ratificarii sau, daca este cazul, inaintea datei de recunoastere de catre statul parat a dreptului la plangere individuala, cand aceasta nu era inca facultativa (vezi Blecic, mentionata mai sus, A�A� 77 si 82, Ilascu si altii impotriva Moldovei si Rusiei [MC], nr. 48.787/99, A�A� 402, 403, 459, 462, 463, CEDO 2004-VII, Yagci si Sargin impotriva Turciei, Hotararea din 8 iunie 1995, seria A nr. 319-A, p. 16, A� 40, si Broniowski impotriva Poloniei [MC], nr. 31.443/96, A� 122, CEDO 2004-V).

81. Curtea reaminteste ca obligatia procedurala pe care o cuprinde art. 2 de a efectua o ancheta eficienta a devenit o obligatie distincta si independenta. Desi provine din acte privind aspectele materiale ale art. 2, ea poate da nastere constatarii unei "ingerinte" distincte si independente, in sensul Hotararii Blecic (mentionata mai sus, A� 88). In aceasta masura, ea poate fi considerata ca o obligatie distincta ce rezulta din art. 2 si care poate sa i se impuna statului, chiar daca decesul a avut loc inainte de data critica.

82. Cu toate acestea, tinand cont de principiul securitatii juridice, competenta in timp a Curtii de a verifica respectarea obligatiei procedurale ce reiese din art. 2 referitoare la un deces anterior datei critice, adica data recunoasterii de catre statul parat a dreptului la plangere individuala, nu este nelimitata (Silih impotriva Sloveniei [MC], nr. 71.463/01, A� 161, 9 aprilie 2009).

83. In primul rand, este clar ca, in cazul unui deces intervenit inainte de data critica, numai actele si/sau omisiunile de natura procedurala ulterioare acestei date pot intra sub competenta temporala a Curtii.

84. In al doilea rand, pentru ca obligatiile procedurale impuse de art. 2 sa devina aplicabile, trebuie sa existe o adevarata legatura intre deces si intrarea in vigoare a Conventiei pentru statul parat.

Astfel, trebuie stabilit faptul ca o parte importanta a masurilor procedurale impuse de aceasta prevedere - nu numai o ancheta eficienta cu privire la decesul persoanei in cauza, ci si declansarea unei proceduri adecvate ce vizeaza stabilirea cauzei decesului si obligarea celor vinovati sa raspunda pentru actele lor (Vo impotriva Frantei [MC], nr. 53.924/00, A� 89, CEDO 2004-VIII) - au fost sau ar fi trebuit sa fie puse in aplicare dupa data critica.

Totusi, Curtea nu exclude posibilitatea ca, in anumite circumstante, aceasta legatura sa poata sa se sprijine si pe necesitatea de a verifica daca garantiile oferite de Conventie si valorile care o sustin sunt protejate in mod real si efectiv.

85. Curtea reaminteste inca de la inceput ca, in ceea ce priveste cererile introduse impotriva Romaniei, competenta sa ratione temporis incepe la 20 iunie 1994, data la care a avut loc recunoasterea de catre acest stat a dreptului la plangere individuala (Vasilescu impotriva Romaniei, Hotararea din 22 mai 1998, Culegere de hotarari si decizii 1998-III, p. 1075, A� 49).

86. Curtea observa ca, astfel cum a fost formulat de reclamanti, prezentul capat de cerere acopera perioada care a inceput in momentul in care autoritatile au fost anuntate despre actele comise la data de 7 ianuarie 1993 si se incheie prin finalizarea procedurii prin care acestea au avut posibilitatea sa repare incalcarile pretinse impotriva statului (vezi si Selmouni impotriva Frantei [MC], nr. 25.803/94, A� 74, CEDO 1999-V), respectiv la data de 2 martie 2004, deci cu mult dupa data la care a intrat in vigoare recunoasterea de catre Romania a dreptului la plangere individuala.

87. Curtea observa ca capatul de cerere procedural al reclamantilor se refera, in principal, la procedura judiciara pornita impotriva politistului George L. care a fost efectuata, in cea mai mare parte a ei, dupa intrarea in vigoare a Conventiei si al carei obiect era tocmai sa stabileasca circumstantele dramei din 7 ianuarie 1993 si orice eventuala raspundere .

88. In lumina considerentelor de mai sus, Curtea statueaza ca este competenta ratione temporis sa analizeze pretinsa incalcare a art. 2 sub aspectul sau procedural. Curtea se va limita la a cerceta daca faptele petrecute dupa intrarea in vigoare a Conventiei pentru Romania dezvaluie o incalcare a acestei prevederi (Silih, mentionata mai sus, A� 167).

B. Asupra fondului

1. Argumentele partilor

a) Guvernul

89. Guvernul considera ca ancheta condusa de autoritatile nationale dupa tragedia din 7 ianuarie 1993 a respectat conditiile de eficienta si obiectivitate impuse si ca, prin urmare, autoritatile romane si-au indeplinit obligatia procedurala ce le revenea in temeiul art. 2 din Conventie .

90. In prima procedura penala care l-a vizat pe Aurel A. si care s-a finalizat cu clasarea cauzei la data de 20 august 1993, au fost efectuate mai multe acte: cercetare la fata locului, in prezenta martorilor, in apartamentul reclamantului si in cel al lui Aurel A., fotografii judiciare, expertize medico-legale, expertiza dactiloscopica, audierea a 11 martori .

91. In urma plangerii reclamantului referitor la participarea lui George L. la drama, a fost deschisa o ancheta si s-au realizat mai multe acte: audierea a numerosi martori, confruntarea reclamantului cu George L. si a acestuia din urma cu un vecin al reclamantului, reconstituirea faptelor, expertiza grafoscopica si o noua expertiza medico-legala.

92. In plus, apropiatii victimelor au fost implicati in procedura . Astfel, parchetele le-au comunicat reclamantilor deciziile luate, iar reclamantei i s-au comunicat fotocopiile solicitate ale documentelor din dosar. In plus, confruntarea dintre George L. si vecinul reclamantului si reconstituirea faptelor au fost dispuse la cererea reclamantei.

93. In speta, nu poate fi vorba de o lipsa de obiectivitate. In primul rand, George L. nu s-a folosit de calitatea sa de politist in timpul dramei din 7 ianuarie 1993. In al doilea rand, principiul lipsei oricarei legaturi ierarhice sau institutionale intre persoanele insarcinate cu ancheta si cele implicate in evenimente a fost respectat pe deplin. Singurul fapt ca procurorii erau cadre militare ca si invinuitul nu poate constitui o proba de lipsa de independenta. Spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in Cauza Bursuc impotriva Romaniei (nr. 42.066/98, Hotararea din 12 octombrie 2004), niciun politist nu a participat la ancheta .

94. In final, ordonantele de neincepere a urmaririi penale s-au intemeiat pe mijloacele de proba administrate in timpul anchetei. In orice caz, ultima ordonanta din data de 2 martie 2004 corespunde tuturor criteriilor ce au condus la anularea ordonantei anterioare de neincepere a urmaririi penale.

b) Reclamantii

95. Reclamantii semnaleaza mai multe disfunctionalitati in cadrul celor doua anchete penale desfasurate.

96. In ceea ce priveste ancheta indreptata impotriva lui Aurel A., procesul-verbal intocmit chiar in seara in care a avut loc drama nu contine nicio mentiune cu privire la actele indeplinite de prima echipa de ancheta si, pe de alta parte, Guvernul parat nu a oferit nicio explicatie pentru schimbarea procurorilor insarcinati cu ancheta . In plus, procesul-verbal nu a fost semnat de martorii mentionati in text. Mai mult, perchezitia la domiciliul lui Aurel A. nu a avut loc decat a doua zi dupa drama, ceea ce a dus la distrugerea si pierderea unor mijloace de proba foarte importante pentru ancheta .

97. Autoritatile nu au deschis din oficiu o ancheta impotriva politistului George L., desi reclamantii le informasera despre implicarea acestuia in incident . De asemenea, au existat mai multe lacune in efectuarea anchetei: procurorul nu a dispus efectuarea testului de alcoolemie a lui George L., iar scrisorile lasate de Aurel A. in apartamentul sau nu au fost ridicate.

98. Ancheta nu fost realizata nici cu celeritatea necesara: reconstituirea faptelor nu a avut loc decat abia la 9 februarie 1998, adica dupa mai mult de 5 ani de la momentul dramei, raportul de expertiza din 16 decembrie 2001, care trebuia sa explice diferenta dintre dimensiunea leziunii Georgetei V. si lungimea cutitului descoperit in apartamentul lui Aurel A. nu a fost depus la dosar decat la data de 23 decembrie 2002, adica dupa mai mult de un an de la intocmirea sa, iar expertiza grafoscopica a scrisorilor lasate de Aurel A. nu a fost dispusa decat la data de 25 februarie 1998, adica dupa circa 5 ani de la data la care au fost prezentate parchetului, la data de 24 iunie 1993.

99. Reclamantii nu au avut acces in mod adecvat la derularea procedurii. Astfel, ei nu au obtinut copia opiniei comisiei superioare de control din cadrul INML din 16 decembrie 2001 decat dupa plata unei taxe. In plus, rezolutiile de neincepere a urmaririi penale din 9 decembrie 1994 si 2 martie 2004 nu le-au fost comunicate; ei au aflat de ultima rezolutie mentionata mai sus numai in momentul comunicarii observatiilor Guvernului formulate in cadrul cererii de fata.

100. Invocand Cauza Bursuc impotriva Romaniei (citata anterior), reclamantii denunta lipsa de impartialitate obiectiva a procurorilor militari care au efectuat timp de 10 ani ancheta impotriva lui George L., fata de politisti, deoarece ei sunt, ca si acestia din urma, cadre militare active subordonate ierarhic. Parchetul care a preluat cauza ulterior a dat rezolutia de neincepere a urmaririi penale din 2 martie 2004 pe baza probelor stranse numai de parchetul militar.

101. In final, impartialitatea expertilor care au intocmit avizul medico-legal din 16 decembrie 2001 este discutabila, avandu-se in vedere legatura institutionala de subordonare ce exista intre expertii medici legisti si executiv. De altfel, INML este o institutie coordonata de un organ compus din reprezentantii Ministerului Justitiei, ai Ministerului de Interne, ai Ministerului Sanatatii si ai parchetului - consiliul superior de medicina legala - si controlata de Ministerul Sanatatii. In plus, directorii INML si ai institutelor regionale de medicina legala sunt numiti de ministrul sanatatii. Mai mult, finantarea INML este asigurata in principal prin subventii inscrise in bugetul aceluiasi minister .

2. Aprecierea Curtii





Afişează Hotararea CEDO in Cauza Velcea si Mazare impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    CEDO    Hotarari CEDO    INML    Vatamare corporala    Institutul de Medicina Legala

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Legalitatea platii esalonate a drepturilor salariale obtinute prin hotarari judecatoresti
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Hotararea CEDO in Cauza Danciu si altii impotriva Romaniei. ancheta prompta si efectiva
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Anularea deciziilor medicale emisie de Cabinetul de expertiza medicala. Incadrarea in gradul III de invaliditate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.334/24.05.2018 a Curtii de Apel Galati

Actiunea clientului bancii impotriva bancii avizatoare a acreditivului, iar nu impotriva bancii confirmatoare sau a partenerului contractual. Continutul hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 43/A/13.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020

Invocarea uzucapiunii pe cale reconventionala. Admiterea actiunii in revendicare fara a lua in considerare apararile paratilor care opun un titlu de proprietate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 716/21.10.2020

Contract de asigurare obligatorie RCA. Neindeplinirea obligatiilor de plata a despagubirii de catre asiguratorul RCA. Momentul de la care incep sa curga penalitatile de intarziere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 692/21.10.2020

Exceptie de neconstitutionalitate. Inadmisibilitate. Lipsa legaturii cu cauza care se judeca in apel
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Civila, Decizia civila nr. 518/2.11.2020



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Tratamentul inegal aplicat salariatilor. Discriminare. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Codul muncii al Romaniei din 1972 la cel din 2003, sau de la oamenii muncii pana la lucratorul de azi
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu