din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2644 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Velcea si Mazare impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Velcea si Mazare impotriva Romaniei

  Publicat: 08 Jun 2010       39396 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Velcea si Mazare impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 373 din 07/06/2010

Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
1. Obiect alcatuit dintr-o placa de cauciuc, metal, lemn etc., de regula fixata pe un suport, avand gravata o emblema, o inscriptie, un semn distinctive, care se aplica pe inscrisuri oficiale, conferindu-le autenticitate.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Grupa a conturilor care clasifica conturile dupa continutul lor economic.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Paguba materiala pe care o sufera o parte conractanta prin aceea ca valoarea obligatiilor este vadit disproportionata fata de valoarea prestatiilor celeilalte parti.
Paguba materiala pe care o sufera o parte conractanta prin aceea ca valoarea obligatiilor este vadit disproportionata fata de valoarea prestatiilor celeilalte parti.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Stiinta multidisciplinara auxiliara dreptului, cu metode proprii de cercetare,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.

12. George L. l-a dus pe fratele sau la domiciliul acestuia. Doua ore mai tarziu, Aurel A. s-a sinucis. Acesta a lasat doua scrisori in care marturisea ca le ucisese pe sotia si pe soacra sa.

13. Aceasta versiune a faptelor este reluata in deciziile autoritatilor de urmarire penala si nu este infirmata de Guvern. Aceasta in ciuda versiunii diferite date de George L. in timpul anchetei.

B. Ancheta penala indreptata impotriva lui Aurel A. (Dosarul penal nr. 48/P/1993)

14. Dupa drama, George L., in calitatea sa de agent de politie, a informat biroul de politie nr. 2 din Bucuresti despre cele intamplate. In aceeasi seara, o echipa formata dintr-un procuror, 3 politisti si un medic legist s-a deplasat la apartamentul reclamantului. Aceste persoane au fost inlocuite ulterior de procurorul Florin C., care a procedat la o verificare a locului faptelor si a luat depozitiile membrilor familiei B., vecini de palier cu reclamantul. Au fost efectuate si fotografii. Cu aceasta ocazie a fost intocmit un proces-verbal in prezenta a 2 martori, care insa nu l-au semnat. In acest proces-verbal nu figura nicio mentiune referitoare la eventualele acte indeplinite de prima echipa de ancheta .

15. In aceeasi seara, 2 agenti ai Politiei Bucuresti s-au deplasat la domiciliul lui Aurel A. si au aplicat sigiliu pe apartament in prezenta unui martor .

16. La data de 8 ianuarie 1993, procurorul Florin C. a procedat la vizitarea apartamentului lui Aurel A. si al Tatianei A. si a intocmit un proces-verbal in prezenta mai multor martori, printre care Constantin T., cumnatul lui Aurel A. In acesta se consemna faptul ca in apartament nu se aflau decat o masa si doua scaune. Pe masa erau mai multe cesti de cafea, pahare si 3 sticle de vin. Procurorul a ridicat un cutit gasit pe podea, a carui lama avea 12 cm lungime si 1,5 cm latime si al carui maner masura 11 cm. Cutitul era patat cu o substanta de culoare rosie despre care banuia ca este sange. Au fost efectuate si fotografii. Procurorul a dispus si un examen dactiloscopic al cutitului.

17. La data de 8 ianuarie 1993, corpurile lui Aurel A., Georgetei V. si al Tatianei A. au fost autopsiate de medicii Institutului National de Medicina Legala din Bucuresti (INML). In ceea ce o priveste pe Georgeta V., examenul a relevat in special prezenta unei leziuni de circa 18-20 cm lungime si 1,8-2 cm latime, cauzata de o lovitura violenta aplicata cu un obiect taios si ascutit. La data de 13 martie 1993, comisia de control a INML a aprobat rapoartele de autopsie care au fost trimise parchetului la 23 februarie, 16 martie si, respectiv, 4 august 1993.

18. La datele de 11 si 25 ianuarie 1993, cei 3 membri ai familiei B. au fost audiati de procuror. Gheorghe B., tatal, a declarat ca l-a vazut pe Aurel A. injunghiind-o pe Tatiana A., pe care parintii ei incercau sa o apere. El a incercat sa il imobilizeze pe Aurel A. inainte ca fiul sau sa il ia de la locul crimei. Aurelia B., mama, a declarat ca l-a vazut pe Aurel A. aplicandu-le lovituri de cutit Tatianei A. si Georgetei V., dupa care s-a inchis in apartament. Ceva mai tarziu, cand a iesit din apartament, a vazut corpurile Tatianei A. si Georgetei V. si pe reclamant, ranit in abdomen. Stefan B., fiul, a declarat ca a iesit din apartament atunci cand Tatiana A. era deja lungita pe jos si reclamantul injunghiat. L-a luat pe tatal sau de acolo si l-a introdus in apartament. Mai tarziu, cand a iesit din nou din apartament, a descoperit corpul Georgetei V. Nu l-a vazut pe Aurel A. fugind, dar a aflat de la tinerii aflati la parterul cladirii ca Aurel A. coborase insotit de o alta persoana . Conform declaratiilor tinerilor, numai Aurel A. avea cutit.

19. La datele de 18 ianuarie, 3 si 12 februarie 1993, Maria T., sora lui Aurel A., Antoniu T., fiul Mariei T., o colega de serviciu de-a Tatianei A., vecinii reclamantului si Lucretia I., o persoana aflata pe palierul etajului de deasupra celui unde a avut loc drama, au fost audiati de procuror.

20. La data de 18 ianuarie 1993, politia a rupt sigiliul apartamentului ce apartinea Tatianei A. si lui Aurel A. Cu aceasta ocazie, Lucian L., fratele lui Aurel A., a luat cele doua scrisori lasate de acesta, in care marturisea ca isi ucisese sotia si soacra, insa nu le-a predat politiei decat abia la data de 24 iunie 1993. Una dintre scrisori continea urmatoarele:

"In atentia parchetului

Subsemnatul Aurel N., nascut la data de 14 februarie 1952, in Bucuresti, dau urmatoarea declaratie:

Am luat si am vandut toate bunurile aflate in casa si am platit datoriile cu banii obtinuti din aceasta vanzare. Nu este vina nimanui. Ceea ce vedeti in fata ochilor (cele doua cadavre) este opera mea. Nici asta nu este vina nimanui. Membrii familiei mele nu erau la curent cu decizia mea. Nimeni nu stia nimic."

21. La data de 20 ianuarie 1993, reclamantul i-a solicitat procurorului sa il audieze, tinand cont de starea sa de sanatate precara.

22. La data de 25 ianuarie 1993, reclamantul a fost audiat de procuror. El a mentionat ca George L. il insotise pe fratele sau, Aurel A., si ca intrasera in apartament, dupa ce au batut la usa. Dupa ce a iesit din apartament, reclamantul l-a vazut pe Aurel A. injunghiind-o pe fiica sa. In schimb, nu a vazut cine a injunghiat-o pe sotia sa.

23. La data de 2 februarie 1993, laboratorul Politiei Bucuresti a efectuat examenul dactiloscopic al cutitului si a relevat faptul ca acesta nu prezenta urme papilare.

24. La data de 10 februarie 1993, procurorul a solicitat INML sa efectueze un examen serologic al cutitului.

25. Raportul INML din 16 martie 1993 a constatat prezenta de sange uman de grupa A sau AB pe lama si de grupa 0 sau A pe maner.

26. Prin Rezolutia din 20 august 1993, Parchetul de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti a dispus clasarea cauzei. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, acesta a constatat ca autorul infractiunilor, Aurel A., decedase si ca nicio alta persoana nu fusese implicata. Si-a intemeiat decizia pe mai multe examene medico-legale (rapoartele de autopsie si examinarea cutitului), pe cercetarea la fata locului din 7 ianuarie 1993 si pe depozitiile celor 3 membri ai familiei B. si a Lucretiei I. Raportul de autopsie referitor la Tatiana A. constata ca aceasta prezenta o leziune de 2,2 cm latime si 11 cm lungime, cauzata de un cutit. Conform raportului de autopsie referitor la Georgeta V., aceasta prezenta o leziune de 1,8-2 cm latime si de 18-20 cm lungime cauzata de un cutit. Parchetul a constatat ca leziunile fusesera provocate de cutitul gasit in apartamentul lui Aurel A., cutit care masura 2 cm latime si 15 cm lungime. Parchetul a explicat diferenta de lungime dintre leziunea Georgetei V. si cea a cutitului prin deplasarea lui Aurel A. pe o traiectorie laterala. Nici parchetul, nici politia nu l-au audiat pe George L.

27. Reclamantul a fost informat despre clasarea cauzei printr-o scrisoare ce i-a fost adresata la data de 23 august 1993.

28. La data de 28 octombrie 1997, reclamanta a solicitat copii ale rapoartelor de autopsie referitoare la mama si sora sa. La data de 29 octombrie 1997, parchetul i le-a trimis.

29. La data de 17 februarie 1998, la cererea sa, reclamanta a primit o copie integrala a Dosarului penal nr. 48/P/1993.

30. In luna octombrie 1999, reclamantii au contestat ordonanta din data de 20 august 1993. La o data neprecizata, procurorul-sef al Parchetului de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti a confirmat ordonanta mentionata mai sus.

C. Ancheta penala indreptata impotriva lui George L.

31. La data de 22 ianuarie 1993, reclamantul a depus o plangere penala la Parchetul de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti, motivat de faptul ca George L. ar fi ocupat in mod abuziv apartamentul ce ii apartinuse fiicei sale. Acesta si-a exprimat teama ca bunurile aflate in apartament sa nu dispara. De asemenea, el a mentionat ca George L. participase la drama din data de 7 ianuarie 1993, in calitate de "coautor al crimei".

32. La data de 26 ianuarie 1993, ca raspuns la plangerea reclamantului, parchetul i-a sugerat sa apeleze la calea civila a partajului succesoral al bunurilor ce au apartinut fiicei sale pentru a rezolva orice neintelegere in legatura cu apartamentul.

33. La data de 25 mai 1993, reclamantul a depus o plangere penala impotriva lui George L. cu acuzatia de violare de domiciliu, omor, complicitate si tentativa de omor, la Parchetul Militar Bucuresti. In plus, el mai sustinea ca ginerele lui si fratii acestuia i-au sechestrat fiica mai multe ore in ziua de dinaintea decesului ei si ca au furat bunurile aflate in apartamentul fiicei sale. De asemenea, el a mai afirmat ca dupa decesul fiicei sale a platit la Primaria Bucuresti ratele lunare ale apartamentului pe care aceasta il cumparase cu credit, dar ca ulterior Lucian L., fratele lui Aurel A., a falsificat, cu ajutorul unui functionar de la primarie, chitantele emise de aceasta, astfel incat Lucian L. aparea ca si cum ar fi platit chiar el aceste rate.

34. La o data neprecizata, Parchetul Militar Bucuresti a declansat o ancheta .

35. La 28 si 30 iunie 1993, parchetul i-a interogat pe mai multi vecini ai reclamantului.

36. La 27 august 1993, INML a intocmit un raport medical ce stabilea ca leziunile cauzate reclamantului ii pusesera viata in pericol .

37. La data de 4 mai 1994, dupa ce a constatat existenta mai multor neconcordante intre declaratia reclamantului si cele pe care George L. le-a dat intre timp, parchetul a procedat la confruntarea acestora. Reclamantul a sustinut in principal ca George L. sosise odata cu fratele sau in apartament. Aurel A. ar fi injunghiat-o pe fiica sa si apoi ar fi fugit. George L. a declarat ca el sosise la domiciliul reclamantului dupa fratele sau pentru a-l ajuta pe acesta sa transporte bunurile Tatianei A., care avea de gand sa se intoarca la domiciliul sau, si ca nu a intrat in apartamentul reclamantului. L-ar fi vazut pe fratele sau injunghiindu-i pe reclamant, pe fiica si pe sotia acestuia, insa, fiind cuprins de o emotie puternica, el nu a reactionat. L-a urmat pe fratele sau cand acesta a luat-o la fuga.

38. La data de 17 noiembrie 1994, parchetul a audiat 3 tineri care se aflau la parterul cladirii in momentul evenimentelor. Acestia au declarat ca au vazut doua persoane intrand impreuna in cladire in jurul orei 18,30 si iesind in fuga dupa aproximativ o jumatate de ora.

39. Prin Ordonanta din 9 decembrie 1994, Parchetul Militar Bucuresti a dispus neinceperea urmaririi penale in ceea ce priveste infractiunile de violare de domiciliu si de omor. Acesta a retinut ca George L. intrase in apartamentul reclamantului, dar ca a iesit la cererea acestuia din urma. Aurel A. i-a injunghiat pe Tatiana A., Georgeta V. si pe reclamant. Nu a existat nicio intelegere intre George L. si Aurel A. cu privire la aceste crime, primul sosind la domiciliul reclamantului numai in scopul de a-l ajuta pe fratele sau sa transporte bunurile. In opinia parchetului, aceasta concluzie era confirmata si de scrisorile lasate de Aurel A. inainte de a se sinucide.

40. Printr-o adresa din aceeasi zi, parchetul l-a informat pe reclamant cu privire la solutia de neincepere a urmaririi penale.

41. La data de 30 iulie 1997, in urma mai multor plangeri ale reclamantilor, dintre care doar cea din 17 martie 1997 a fost depusa la dosar, Parchetul Militar General de pe langa Curtea Suprema de Justitie a apreciat ca ancheta nu era completa, deoarece existau neconcordante intre depozitiile martorilor si a reclamantului, pe de o parte, si cea a lui George L., pe de alta parte, fiind neclar daca acesta din urma sosise la domiciliul reclamantului odata cu fratele sau si in ce loc se afla acesta in timpul comiterii crimelor din 7 ianuarie 1993. Prin urmare, parchetul a infirmat Ordonanta din 9 decembrie 1994 si a decis continuarea urmaririi si o noua audiere a reclamantului, a lui George L. si a celorlalti 3 martori ale caror nume le-a precizat. Aceasta ordonanta i-a fost comunicata la data de 6 august 1998 numai reclamantei.

42. La 6 octombrie, 7 si 28 noiembrie si 4 decembrie 1997, Parchetul Militar General i-a audiat pe reclamanti, pe George L., pe Stefan B., pe Aurelia B. si pe Lucretia I. Reclamanta a solicitat o confruntare intre George L. si martori, precum si o reconstituire a faptelor din 7 ianuarie 1993.

43. La o data neprecizata, reclamanta a depus un memoriu la Directia Generala de Politie Bucuresti pentru a denunta implicarea lui George L. si a lui Constantin T., cumnatul lui Aurel A., si el agent de politie, in desfasurarea anchetei.

44. La data de 20 ianuarie 1998, Directia Generala de Politie Bucuresti i-a raspuns reclamantei dupa cum urmeaza:

"In urma memoriului dumneavoastra (...) referitor la implicarea colonelului Constantin T. si a sergentului George L. in buna solutionare a dosarului penal in care victimele au fost parintii si sora dumneavoastra, va informam ca: (...)

- procesul-verbal redactat la data de 8 ianuarie 1993 cu ocazia sinuciderii lui Aurel A., in apartamentul sau situat in str. Serban Voda, a fost depus la dosarul nr. 48/P/93; colonelul Constantin T. se afla [in apartament] in calitate de martor;

- agentul de politie care a aflat ca o persoana intrase in resedinta parintilor dumneavoastra cu autorul infractiunii a furnizat precizari in acest sens procurorului care a condus ancheta;

- sergentul George L. i-a raportat verbal, in seara de 7 ianuarie 1993, ofiterului de serviciu si locotenentului sau din sectia de politie nr. 2 (de care apartine) drama la care a asistat;

- colonelul Constantin T. a fost avertizat sa nu se amestece in urmarirea penala inceputa impotriva cumnatului sau, George L (...)".

45. La data de 9 februarie 1998, s-a procedat la o reconstituire partiala a faptelor din 7 ianuarie 1993. Reclamantul si Aurelia B. au indicat pozitiile corpurilor Tatianei A. si Georgetei V., precum si pe aceea a reclamantului dupa ce au fost injunghiati. George L. a refuzat sa urce la etajul unde avusese loc drama. Procurorul a intocmit un proces-verbal, precum si o schita; au fost facute fotografii.

46. La data de 19 februarie 1998, George L. a confirmat exactitatea pozitiilor corpurilor din schita din 9 februarie 1998, cu exceptia celei a corpului Georgetei V., care, dupa parerea sa, cazuse in spatiul aflat intre apartamentul reclamantului si cel situat vizavi, nu in fata scarilor, asa cum arata schita.

47. La data de 3 martie 1998, parchetul l-a confruntat pe George L. cu Adrian A., unul dintre tinerii aflati la parterul cladirii la momentul dramei. Acest tanar a declarat ca a vazut doua persoane intrand impreuna in cladire in jurul orei 18,30, care au iesit dupa aproximativ o jumatate de ora. Nu l-a putut identifica cu certitudine pe George L. ca fiind una dintre acele doua persoane, insa nu a exclus aceasta posibilitate. George L. a dezmintit faptul ca ar fi ajuns la apartamentul reclamantului odata cu fratele sau, Aurel A.

48. La data de 18 mai 1998, pentru a da curs unei cereri a parchetului din 25 februarie 1998, laboratorul de expertiza criminalistica al Ministerului Justitiei a efectuat o expertiza grafoscopica, a carei concluzie a fost ca cele doua scrisori gasite in apartamentul lui Aurel A. fusesera scrise de acesta.

49. La data de 24 iunie 1998, Parchetul Militar General de pe langa Curtea Suprema de Justitie a pronuntat neinceperea urmaririi penale. Decizia i-a fost comunicata reclamantului la data de 29 iunie 1998.

50. Reclamantii au formulat mai multe plangeri impotriva solutiei de neincepere a urmaririi penale.

51. Prin Ordonanta din data de 23 decembrie 1999, Parchetul Militar General de pe langa Curtea Suprema de Justitie a hotarat redeschiderea anchetei. Acesta a constatat in primul rand ca exista o incompatibilitate intre lungimea cutitului folosit la savarsirea crimelor - 12 cm - si dimensiunile leziunii Georgetei V., care atingea 18-20 cm. In continuare, acesta a mentionat ca nu s-a verificat daca George L. il ajutase pe fratele sau sa comita crimele.





Afişează Hotararea CEDO in Cauza Velcea si Mazare impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    CEDO    Hotarari CEDO    INML    Vatamare corporala    Institutul de Medicina Legala

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Legalitatea platii esalonate a drepturilor salariale obtinute prin hotarari judecatoresti
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Hotararea CEDO in Cauza Danciu si altii impotriva Romaniei. ancheta prompta si efectiva
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Anularea deciziilor medicale emisie de Cabinetul de expertiza medicala. Incadrarea in gradul III de invaliditate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.334/24.05.2018 a Curtii de Apel Galati

Actiunea clientului bancii impotriva bancii avizatoare a acreditivului, iar nu impotriva bancii confirmatoare sau a partenerului contractual. Continutul hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 43/A/13.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020

Invocarea uzucapiunii pe cale reconventionala. Admiterea actiunii in revendicare fara a lua in considerare apararile paratilor care opun un titlu de proprietate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 716/21.10.2020

Contract de asigurare obligatorie RCA. Neindeplinirea obligatiilor de plata a despagubirii de catre asiguratorul RCA. Momentul de la care incep sa curga penalitatile de intarziere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 692/21.10.2020

Exceptie de neconstitutionalitate. Inadmisibilitate. Lipsa legaturii cu cauza care se judeca in apel
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Civila, Decizia civila nr. 518/2.11.2020



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Tratamentul inegal aplicat salariatilor. Discriminare. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Codul muncii al Romaniei din 1972 la cel din 2003, sau de la oamenii muncii pana la lucratorul de azi
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu