Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Pappszasz impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Pappszasz impotriva Romaniei

  Publicat: 20 Jul 2010       8924 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Pappszasz impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 502 din 20/07/2010

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act adoptat de organele de stat,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Denumire data monedei unice europene.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

IN DREPT



I. Asupra pretinsei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1

11. Reclamanta sustine ca imposibilitatea de a recupera proprietatea celor doua apartamente vandute de stat i-a incalcat dreptul la respectarea bunurilor sale, astfel cum este acesta recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1:

"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."

A. Asupra admisibilitatii

12. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art. 35 Až 3 din Conventie . Pe de alta parte, aceasta observa ca el nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate si de aceea il declara admisibil.

B. Asupra fondului

13. Guvernul isi reitereaza argumentele prezentate in cauze similare anterioare.

14. Reclamanta considera ca a fost lipsita de facto de bunul sau, de care nu se poate folosi din cauza vanzarii sale de catre stat unor terti. In plus, ea nu a primit pana in prezent nicio despagubire pentru aceasta privare.

15. Curtea a hotarat deja ca zadarnicirea dreptului de proprietate al reclamantilor asupra bunurilor lor vandute de stat tertilor care le ocupau in calitate de chiriasi, combinata cu absenta unei despagubiri corespunzatoare valorii bunului, este incompatibila cu dreptul la respectarea bunurilor lor, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 (Strain, mentionata mai sus, AžAž 39, 43 si 59; Porteanu impotriva Romaniei, nr. 4.596/03, Až 35, 16 februarie 2006).

16. In speta, Curtea nu distinge niciun motiv de a se abate de la cauzele mentionate mai sus. Vanzarea de catre stat a bunului reclamantei continua si astazi sa o impiedice pe aceasta sa isi exercite dreptul de proprietate recunoscut printr-o hotarare definitiva. Curtea considera ca o astfel de situatie echivaleaza cu o lipsire de proprietate de facto si observa ca aceasta situatie persista de mai mult de 7 ani, in lipsa oricarei despagubiri .

17. Curtea reaminteste ca, la data evenimentelor, in dreptul intern nu exista un remediu eficient care i-ar fi putut oferi reclamantei o despagubire pentru aceasta privare (Strain, mentionata mai sus, AžAž 23, 26-27, 55-56; Porteanu, mentionata mai sus, AžAž 23-24 si 34-35). In plus, Curtea observa ca, pana in prezent, Guvernul nu a demonstrat ca sistemul de despagubire pus la punct in luna iulie 2005 prin Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, le-ar permite beneficiarilor acestei legi sa incaseze, conform unei proceduri si unui calendar previzibile, o despagubire corespunzatoare valorii de piata a bunurilor de care au fost lipsiti. In ceea ce o priveste pe reclamanta, prevederile procedurale prevazute de aceste legi, in special termenele fixate pentru depunerea cererilor de restituire, sunt un obstacol in calea obtinerii de catre reclamanta a unei despagubiri in temeiul acestor legi, odata ce efectivitatea si eficacitatea acestora vor fi demonstrate.

18. Prin urmare, a avut loc incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.

II. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie

19. Conform art. 41 din Conventie:

"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Prejudiciu

a) Prejudiciu material

20. In ceea ce priveste prejudiciul material, reclamanta solicita in principal restituirea celor doua apartamente vandute de stat unor terti si a terenului aferent acestor apartamente. In cazul in care statul nu ar putea sa le restituie, reclamanta solicita o suma echivalenta cu valoarea de piata a bunului, pe care ea o evalueaza la 183.000 euro (EUR). Reclamanta isi sprijina evaluarea pe opinia unei societati imobiliare.

21. Guvernul contesta evaluarea imobilului efectuata de reclamanta, subliniind ca reclamanta nu a depus o expertiza pentru a-si sustine estimarea pretului bunurilor in litigiu. Conform raportului de expertiza transmis de Guvern, valoarea de piata a celor doua apartamente si a terenului aferent se ridica la 137.752 EUR.

22. Curtea reaminteste ca a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie din cauza vanzarii de catre stat a bunurilor reclamantei catre terti de buna-credinta anterior confirmarii definitive in justitie a dreptului de proprietate al reclamantei, combinata cu absenta totala a despagubirii.

23. Curtea apreciaza, in circumstantele spetei, ca restituirea bunurilor litigioase, astfel cum a fost dispusa prin hotararea definitiva din data de 28 aprilie 2000, ar repune-o pe reclamanta, pe cat posibil, intr-o situatie echivalenta cu cea in care s-ar fi aflat daca exigentele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost incalcate.

24. Daca statul parat nu procedeaza la o astfel de restituire in cel mult 3 luni de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, Curtea hotaraste ca acesta va trebui sa ii plateasca reclamantei, cu titlu de daune materiale, o suma care sa corespunda valorii actuale a bunurilor.

25. Tinand cont de expertiza transmisa de Guvern, precum si de informatiile de care dispune cu privire la preturile de pe piata imobiliara locala, Curtea estimeaza valoarea de piata actuala a bunului la suma de 150.000 EUR.

26. Prin urmare, statuand in echitate, asa cum prevede art. 41 din Conventie, Curtea ii acorda reclamantei suma de 150.000 EUR.

b) Prejudiciu moral

27. Reclamanta solicita si repararea prejudiciului moral pentru suferinta indurata din cauza nerestituirii bunurilor sale si lasa la aprecierea Curtii stabilirea cuantumului despagubirilor. Aratand ca, in temeiul deciziei din data de 8 decembrie 2004, ea a fost obligata sa le plateasca cumparatorilor apartamentelor in litigiu sume cu titlu de cheltuieli de judecata, reclamanta sustine ca faptul ca i s-a impus o astfel de obligatie, in timp ce incerca sa obtina executarea unei hotarari care ii recunostea dreptul de proprietate asupra apartamentelor in discutie, i-a produs un "soc teribil".

28. Guvernul contesta existenta unei legaturi de cauzalitate intre incalcarea pretinsa si prejudiciul moral pe care il pretinde reclamanta.

29. Curtea considera ca zadarnicirea dreptului de proprietate al reclamantei asupra apartamentelor in litigiu vandute de stat unor terti, combinata cu lipsa totala de despagubire, pentru mai mult de 7 ani, a condus la o incalcare grava a dreptului reclamantei la respectarea bunurilor sale, incalcare pentru care suma de 2.000 EUR ar reprezenta o reparatie echitabila a prejudiciului moral suferit.

30. In ceea ce priveste sumele pe care reclamanta le-a achitat cumparatorilor celor doua apartamente cu titlu de cheltuieli de judecata, Curtea observa ca reclamanta le-a inclus in suma pe care o solicita cu titlu de costuri si cheltuieli . Prin urmare, aceasta cerere va fi analizata in rubrica de mai jos.

B. Costuri si cheltuieli

31. Reclamanta solicita, prezentand documente justificative, suma de 1.783 EUR pentru cheltuielile de judecata angajate in fata instantelor interne, si anume 783 EUR pentru onorariile de avocat si 1.000 EUR reprezentand suma pe care a fost obligata sa le-o plateasca cumparatorilor apartamentelor in litigiu cu titlu de cheltuieli de judecata .

32. Guvernul nu se opune rambursarii cheltuielilor, cu conditia sa fie justificate, necesare si rezonabile.

33. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecata decat in masura in care li s-au stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil. In speta, tinand cont de elementele aflate in posesia sa si de criteriile mentionate mai sus, Curtea considera rezonabila suma de 1.600 EUR pentru acoperirea costurilor si cheltuielilor referitoare la procedura nationala si i-o acorda reclamantei.

C. Dobanzi moratorii

34. Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, majorata cu 3 puncte procentuale.



PENTRU ACESTE MOTIVE,



In unanimitate,






Afişează Hotararea CEDO in Cauza Pappszasz impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Hotarari CEDO    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    Imobil nationalizat    Nationalizare    Legea 5/1973    Legea 17/1994    Legea 114/1996    OUG 40/1999    Chirias

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Hotararea in Cauza D.M.D. impotriva Romaniei, din 03.10.2017
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Conditii privind revizuirea in cazul hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 179 din 11 februarie 2016

Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)
Pronuntaţă de: Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)

Cauza Lupsa impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 08/06/2006 in Cauza Lupsa impotriva Romaniei

Cauza Barcanescu impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 12/10/2006 in Cauza Barcanescu impotriva Romaniei

Cauza Caracas impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 29/06/2006 in Cauza Caracas impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)
Pronuntaţă de: Hotararea CEDO in cauza Dragne si altii impotriva Romaniei (satisfactie echitabila)

Cauza Lupsa impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 08/06/2006 in Cauza Lupsa impotriva Romaniei

Cauza Barcanescu impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 12/10/2006 in Cauza Barcanescu impotriva Romaniei



Articole Juridice

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Codul muncii al Romaniei din 1972 la cel din 2003, sau de la oamenii muncii pana la lucratorul de azi
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior ľ pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert ľ aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu