din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2034 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute » Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ

Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ

  Publicat: 20 Feb 2020       10931 citiri        Secţiunea: Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute  


Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din 21.09.2004

Forma Republicata si Actualizata de la 17 februarie 2020

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

(4) Hotararile adunarii generale se adopta cu votul majoritatii simple a membrilor prezenti, cu exceptia revocarii membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se adopta cu majoritatea prevazuta in Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a altor hotarari pentru care legea prevede altfel.

CAPITOLUL III

Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Articolul 30

(1) Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au urmatoarele atributii:

a) solutioneaza sesizarile privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

b) sesizeaza Curtea Constitutionala pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare;

c) stabilesc, la sfarsitul fiecarui an, cazurile in care este necesara imbunatatirea legislatiei si le comunica ministrului justitiei.

(2) Sectiile Unite sunt prezidate de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedinti.

(3) Prezenta la sedintele Sectiilor Unite este obligatorie, cu exceptia cazurilor in care judecatorii nu pot participa din motive obiective.

Articolul 31

(1) Sectiile Unite adopta hotararile cu majoritatea voturilor judecatorilor prezenti.

(2) In cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in Sectii Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in functie.

Articolul 32

(1) Sedintele Sectiilor Unite se programeaza sau se convoaca de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie din proprie initiativa, la cererea a cel putin o patrime din numarul judecatorilor in functie sau la cererea uneia dintre sectii.

(2) In cazul prevazut de art. 25 lit. b) si art. 26 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sedintele Sectiilor Unite se convoaca de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la sesizarea uneia dintre sectii.

(3) In situatia in care problema de drept apare in fata unui complet de 5 judecatori, acesta va suspenda judecata si va sesiza sectia/sectiile corespunzatoare, dupa caz, pentru a hotari asupra necesitatii investirii Sectiilor Unite.

(4) Convocarea se face cu anuntarea ordinii de zi, cu cel putin 24 de ore inaintea sedintei.

(5) La sedintele Sectiilor Unite participa fie prim-magistratul- asistent, fie un magistrat-asistent-sef sau un magistrat-asistent desemnat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(6) La sedintele Sectiilor Unite, altele decat cele de judecata, pot fi invitati magistratii-asistenti si alte categorii de personal de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si persoane din afara institutiei.

CAPITOLUL IV

Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii

Articolul 33. - Jurisprudenta

(1) Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia si un numar de 20 de judecatori.

Jurisprudenta

(2) Completul este prezidat de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Articolul 34. - Jurisprudenta

(1) Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie ia masurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorti, a judecatorilor care vor face parte din complet . In cazul in care in cadrul sectiilor in a caror competenta intra problema de drept au fost infiintate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorti, se realizeaza cu prioritate dintre judecatorii care formeaza completurile de judecata specializate in domeniul caruia i se circumscrie problema de drept .

Jurisprudenta

(2) In cazul in care problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti intra in competenta unei singure sectii sau prezinta interes pentru o singura sectie, completul se compune din 14 judecatori din sectia respectiva si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii.

(3) In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste sectiile interesate si numarul judecatorilor din cadrul acestora care intra in compunerea completului, dupa cum urmeaza:

a) daca problema de drept prezinta interes pentru doua sectii, completul se compune din cate 8 judecatori din cadrul sectiilor interesate si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii;

b) daca problema de drept prezinta interes pentru 3 sectii, completul se compune din cate 6 judecatori din cadrul sectiilor interesate si 2 judecatori din cadrul celeilalte sectii;

c) daca problema de drept prezinta interes pentru toate sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul se compune din cate 5 judecatori din cadrul fiecarei sectii.

(4) In cazul in care problema de drept nu intra in competenta si nu prezinta interes pentru niciuna dintre sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie desemneaza, prin tragere la sorti, cate 5 judecatori din cadrul fiecarei sectii.

(5) In aplicarea dispozitiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedura civila, in cazul in care problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti intra in competenta unei singure sectii sau prezinta interes pentru o singura sectie, presedintele completului desemneaza trei judecatori-raportori din cadrul sectiei respective.

(6) In aplicarea dispozitiilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedura civila, in cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului desemneaza 3 judecatori-raportori, dupa cum urmeaza:

a) daca problema de drept prezinta interes pentru doua sectii, desemneaza cate un judecator din cadrul fiecarei sectii interesate si un judecator din cadrul uneia dintre sectiile interesate, stabilita prin tragere la sorti;

b) daca problema de drept prezinta interes pentru 3 sectii, desemneaza cate un judecator din cadrul fiecarei sectii interesate;

c) daca problema de drept prezinta interes pentru toate sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau daca problema de drept nu intra in competenta niciunei sectii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desemneaza cate un judecator din cadrul a 3 sectii stabilite prin tragere la sorti.

(7) In aplicarea dispozitiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedura penala, presedintele completului desemneaza un judecator-raportor din cadrul Sectiei penale.

(8) In aplicarea dispozitiilor art. 473 alin. (4) din Codul de procedura penala, in cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului desemneaza 3 judecatori-raportori, dupa cum urmeaza:

a) daca problema de drept prezinta interes pentru doua sectii, desemneaza un judecator din cadrul Sectiei penale, un judecator din cadrul celeilalte sectii interesate si un judecator din cadrul Sectiei penale sau a celeilalte sectii interesate, stabilita prin tragere la sorti;

b) daca problema de drept prezinta interes pentru 3 sectii, desemneaza un judecator din cadrul Sectiei penale si cate un judecator din cadrul fiecareia dintre celelalte doua sectii interesate;

c) daca problema de drept prezinta interes pentru toate sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desemneaza un judecator din cadrul Sectiei penale si cate un judecator din cadrul a doua sectii stabilite prin tragere la sorti.

Articolul 35. - Jurisprudenta

La sedintele de judecata ale Completului pentru solutionarea recursului in interesul legii participa prim- magistratul-asistent, un magistrat-asistent-sef sau un magistrat-asistent desemnat de presedintele ori, in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie dintre magistratii-asistenti repartizati la Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si completurile de 5 judecatori, in functie de problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si de specializarea magistratului-asistent.

CAPITOLUL V

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept





Afişează Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Inalta Curte de Casatie si Justitie    Regulament Inalta Curte de Casatie si Justitie

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Dreptul utilizatorului de a dispune incetarea contractului individual de munca a salariatului temporar pentru motive disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de apel Bucuresti

Momentul de la care curge termenul de prescriptie al dreptului material la actiune privind plata despagubirilor pentru pagubele produse de salariati
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Hotararea CEDO in Cauza Danciu si altii impotriva Romaniei. ancheta prompta si efectiva
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Admisibilitate Cerere de drept comun de obligare a Fondului de Garantare a Asiguratilor la plata daunelor morale si materiale determinate de un accident rutier
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 113/A din 15.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Paratul care a recunoscut pretentiile la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 64/15.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Inlaturarea inechitatilor salariale dintre functionarii publici. Anularea hotararilor Consiliilor Locale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu