din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2415 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute » Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ

Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ

  Publicat: 20 Feb 2020       10949 citiri        Secţiunea: Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute  


Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, din 21.09.2004

Forma Republicata si Actualizata de la 17 februarie 2020

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Mod de sesizare a organelor de urmarire penala, prevazut in sectiunea I, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Primul numar natural care este mai mare decat valoarea numerica rezultata in urma aplicarii fractiei/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Articolul 36. - Jurisprudenta

(1) In materie penala, in cazul in care chestiunea de drept priveste activitatea unei singure sectii, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se judeca de un complet format din presedintele sectiei corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau un judecator desemnat de acesta si 8 judecatori din cadrul sectiei respective, conform art. 476 alin. (6) din Codul de procedura penala.

Jurisprudenta

(2) In cauzele supuse prevederilor Codului de procedura civila, in cazul in care chestiunea de drept priveste activitatea unei singure sectii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sesizarea se judeca de un complet format din presedintele sectiei corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau un judecator desemnat de acesta si:

a) 8 judecatori din cadrul sectiei respective, conform art. XIX din Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile ulterioare, pentru sesizarile formulate in procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a acestei legi si pana la data de 31 decembrie 2018;

b) 12 judecatori din cadrul sectiei respective, conform art. 520 alin. (6) din Codul de procedura civila, pentru sesizarile formulate in procesele pornite incepand cu data de 1 ianuarie 2019.

(3) Completul este prezidat de presedintele sectiei sau, in caz de imposibilitate, de judecatorul desemnat de acesta.

(4) Dupa repartizarea sesizarii la sectia corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sectiei sau, in caz de imposibilitate, judecatorul desemnat de acesta ia masurile necesare pentru desemnarea, prin tragere la sorti, a judecatorilor care intra in alcatuirea completului. In cazul in care, in cadrul sectiei, au fost infiintate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorti, se realizeaza cu prioritate dintre judecatorii care formeaza completurile de judecata specializate in domeniul caruia ii apartine chestiunea de drept care constituie obiectul sesizarii.

Jurisprudenta

Articolul 37. - Jurisprudenta

(1) In cazul in care chestiunea de drept priveste activitatea mai multor sectii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sesizarea se judeca de un complet format din presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii sectiilor interesate in solutionarea chestiunii de drept si cate 5 judecatori din cadrul sectiilor respective.

Jurisprudenta

(2) Completul este prezidat de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) Dupa transmiterea sesizarii presedintilor sectiilor interesate in solutionarea chestiunii de drept, presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie desemneaza, prin tragere la sorti, cate 5 judecatori din cadrul sectiilor interesate in solutionarea chestiunii de drept . In cazul in care in cadrul sectiilor au fost infiintate completuri specializate, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desemnarea, prin tragere la sorti, se realizeaza cu prioritate dintre judecatorii care formeaza completurile de judecata specializate in domeniul caruia ii apartine chestiunea de drept care constituie obiectul sesizarii.

(4) Dispozitiile alin. (1) - (3) se aplica si in cazul in care la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu exista o sectie corespunzatoare sectiei in cadrul careia functioneaza completul de judecata care a formulat sesizarea .

Articolul 38. - Jurisprudenta

La sedintele de judecata ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept participa un magistrat- asistent-sef sau un magistrat-asistent, desemnat de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie dintre magistratii-asistenti repartizati la Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si completurile de 5 judecatori, in functie de chestiunea de drept care constituie obiectul sesizarii si de specializarea magistratului-asistent.

CAPITOLUL VI

Dispozitii comune Completului pentru solutionarea recursului in interesul legii si Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Articolul 39

Dupa inregistrarea recursului in interesul legii sau a sesizarii prealabile privind dezlegarea unor chestiuni de drept, acestea se publica pe pagina de internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si pot fi transmise presedintilor sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru a-si exprima opinia cu privire la competenta ori interesul sectiilor in solutionarea chestiunii de drept, in vederea stabilirii componentei completului.

Articolul 40

(1) Deciziile pronuntate in recurs in interesul legii si hotararile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se adopta cu majoritatea calificata de doua treimi din numarul membrilor completului.

(2) In procesul-verbal al sedintei de judecata se va mentiona rezultatul votului, fara nominalizarea celor care au votat.

(3) Hotararea se semneaza de catre toti membrii completului de judecata, chiar daca au votat impotriva solutiei adoptate cu majoritate.

(4) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusa interpretarii, exprimate diferit fata de opinia raportorului, se vor atasa la mapa dosarului.

(5) Punctele de vedere cu privire la problema de drept supusa interpretarii, exprimate diferit fata de opinia majoritara, vor fi evidentiate in procesele-verbale ale sedintelor de judecata respective.

(6) In cazul deciziilor prevazute la alin. (1), in partea introductiva, la compunerea completului de judecata se vor mentiona numele si prenumele judecatorilor, functia si sectia de unde provine judecatorul, fara a fi indicata calitatea de judecator- raportor.

(7) In cazul deciziilor prevazute la alin. (1), in partea introductiva, la compunerea completului de judecata nu se vor mentiona numele si prenumele magistratului-asistent care a participat la sedinta de judecata, acestea urmand a fi indicate in cuprinsul practicalei, odata cu mentionarea desemnarii magistratului-asistent in conditiile art. 35 si 38.

(8) In situatia in care, dupa desemnarea unui judecator- raportor, intervine transferul acestuia la o alta sectie din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatorul respectiv isi pastreaza calitatea de membru al completului din partea sectiei in care activa la data desemnarii.

Articolul 41

Cauzele ce au ca obiect dezlegarea unor chestiuni de drept sau recurs in interesul legii nu sunt cauze urgente in sensul dispozitiilor art. 113 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.

CAPITOLUL VII

Completurile de 5 judecatori ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Articolul 42

(1) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza completuri de 5 judecatori, cu competenta de judecata prevazuta de lege.

Jurisprudenta

(2) La inceputul fiecarui an, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Colegiul de conducere aproba numarul si compunerea completurilor de 5 judecatori.

Jurisprudenta

(3) Completurile de 5 judecatori sunt prezidate de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de unul dintre vicepresedinti sau de presedintii de sectie, atunci cand acestia au fost desemnati, prin tragere la sorti, sa faca parte din complet .

(4) In cazul in care dintr-un complet de 5 judecatori fac parte doi sau trei presedinti de sectie, acestia vor conduce completul prin rotatie, in ordine alfabetica.

(5) In cazul in care niciunul dintre cei mentionati la alin. (3) nu a fost desemnat sa faca parte din complet, acesta va fi prezidat, prin rotatie, de fiecare judecator, in ordinea vechimii in magistratura.

(6) In cazul in care unii membri ai completului au vechime egala in magistratura, acestia vor conduce completul in ordine alfabetica.

(7) In aplicarea art. 32 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin "vechime in magistratura" se intelege vechimea in functia de judecator si/sau procuror.

Articolul 43

Completurilor de 5 judecatori le vor fi repartizate toate cauzele inregistrate la aceste formatiuni de judecata in anul calendaristic pentru care au fost desemnate.

Articolul 44

(1) Judecatorii care fac parte din completurile de 5 judecatori sunt desemnati anual, prin tragere la sorti, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) Pentru completurile de 5 judecatori in alte materii decat cea penala, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintilor, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste anual reprezentativitatea sectiilor in compunerea completurilor.

(3) Pentru fiecare dintre completurile de 5 judecatori se stabileste cate o lista de permanenta.





Afişează Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Inalta Curte de Casatie si Justitie    Regulament Inalta Curte de Casatie si Justitie

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Dreptul utilizatorului de a dispune incetarea contractului individual de munca a salariatului temporar pentru motive disciplinare
Pronuntaţă de: Curtea de apel Bucuresti

Momentul de la care curge termenul de prescriptie al dreptului material la actiune privind plata despagubirilor pentru pagubele produse de salariati
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Hotararea CEDO in Cauza Danciu si altii impotriva Romaniei. ancheta prompta si efectiva
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Admisibilitate Cerere de drept comun de obligare a Fondului de Garantare a Asiguratilor la plata daunelor morale si materiale determinate de un accident rutier
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 113/A din 15.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Paratul care a recunoscut pretentiile la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 64/15.02.2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati



Articole Juridice

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Plata drepturilor cuvenite salariatilor detasati. Aspecte particulare
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Inlaturarea inechitatilor salariale dintre functionarii publici. Anularea hotararilor Consiliilor Locale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Discriminarea, victimizarea si hartuirea la locul de munca. Modificarile si completarile aduse Codului muncii prin Legea 151/2020
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu