Codul de procedura civila. Actualizat 2013

Art. 967: Masuri urgente
Pentru asigurarea traficului portuar si a sigurantei civile pe durata imobilizarii navei, instanta aratata la art. 961 va putea dispune, pe calea ordonantei presedintiale, masuri urgente, dispozitiile art. 996 si urmatoarele aplicandu-se in mod corespunzator.
Art. 968: Oprirea temporara a plecarii navei
Oprirea temporara a plecarii navei, in absenta unei hotarari judecatoresti, se poate dispune de capitania portului in conditiile legii speciale.

CAPITOLUL II: Poprirea asiguratorie
Art. 969: Obiectul popririi asiguratorii
Poprirea asiguratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente, in conditiile stabilite la art. 952.
Art. 970: Reguli aplicabile
(1)Solutionarea cererii, executarea masurii, desfiintarea si ridicarea popririi asiguratorii se vor efectua potrivit dispozitiilor art. 953-958, care se aplica in mod corespunzator.
(2)In cererea de poprire bancara creditorul nu este dator sa individualizeze tertii popriti cu privire la care solicita sa se infiinteze poprirea.
CAPITOLUL III: Sechestrul judiciar
Art. 971: Notiune
Sechestrul judiciar consta in indisponibilizarea bunurilor ce formeaza obiectul litigiului sau, in conditiile legii, a altor bunuri, prin incredintarea pazei acestora unui administrator-sechestru desemnat potrivit art. 975.
Art. 972: Conditii de infiintare
(1)Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta de judecata va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv.
(2)Se va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul judiciar, chiar fara a exista proces:
a)asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa;
b)asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual;
c)asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori cand are motive temeinice de banuiala ca debitorul se va sustrage de la eventuala urmarire silita ori sa se teama de sustrageri sau deteriorari.
(3)In cazul prevazut la alin. (2), partea care a obtinut instituirea sechestrului judiciar este obligata sa introduca actiunea la instanta competenta, sa initieze demersurile pentru constituirea tribunalului arbitral sau sa solicite punerea in executare a titlului executoriu, intr-un termen de cel mult 20 de zile de la data incuviintarii masurii asiguratorii.
(4)Nerespectarea dispozitiilor alin. (3) atrage desfiintarea de drept a sechestrului judiciar. Aceasta se constata prin incheiere definitiva data fara citarea partilor.
Art. 973: Instanta competenta
Cererea pentru infiintarea sechestrului judiciar se va adresa instantei investite cu judecarea actiunii principale in cazul prevazut la art. 972 alin. (1), respectiv instantei in circumscriptia careia se afla bunul in cazurile prevazute la art. 972 alin. (2).
Art. 974: Procedura de infiintare
(1)Cererea de sechestru judiciar se judeca de urgenta, cu citarea partilor.
(2)In caz de admitere, instanta va putea sa il oblige pe reclamant la darea unei cautiuni, dispozitiile art. 955 aplicandu-se in mod corespunzator.
(3)In cazul bunurilor imobile se va proceda si la inscrierea in cartea funciara potrivit art. 954 alin. (3).
(4)Incheierea este supusa numai apelului, in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta ierarhic superioara. Dispozitiile art. 953 alin. (4) si cele ale art. 958 se aplica in mod corespunzator.
Art. 975: Administratorul-sechestru
(1)Paza bunului sechestrat va fi incredintata persoanei desemnate de parti de comun acord, iar in caz de neintelegere, unei persoane desemnate de instanta, care va putea fi chiar detinatorul bunului. In acest scop, executorul judecatoresc, sesizat de partea interesata, se va deplasa la locul situarii bunului ce urmeaza a fi pus sub sechestru si il va da in primire, pe baza de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi inaintat si instantei care a incuviintat masura .
(2)Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare si administrare, va incasa orice venituri si sume datorate si va putea plati datorii cu caracter curent, precum si pe cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, cu autorizarea prealabila a instantei care l-a numit, administratorul-sechestru va putea sa instraineze bunul in cazul in care acesta nu poate fi conservat sau daca, dintr-un alt motiv, masura instrainarii este vadit necesara si, daca a fost in prealabil autorizat, el va putea sta in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru.
(3)Daca administrator-sechestru a fost numita o alta persoana decat detinatorul, instanta va fixa, pentru activitatea prestata, o suma drept remuneratie, stabilind totodata si modalitatile de plata .
Art. 976: Administratorul provizoriu
In cazuri urgente, instanta va putea numi, prin incheiere definitiva data fara citarea partilor, un administrator provizoriu pana la solutionarea cererii de sechestru judiciar.

CAPITOLUL IV: Masuri provizorii in materia drepturilor de proprietate intelectuala
Art. 977: Domeniu de aplicare
(1)Dispozitiile prezentului capitol reglementeaza masurile provizorii necesare pentru apararea drepturilor de proprietate intelectuala, indiferent de continutul lor, patrimonial sau nepatrimonial, si indiferent de izvorul acestora.
(2)Masurile provizorii necesare pentru protectia altor drepturi nepatrimoniale sunt prevazute la art. 255 din Codul civil.
Art. 978: Masuri provizorii
(1)Daca titularul dreptului de proprietate intelectuala sau orice alta persoana care exercita dreptul de proprietate intelectuala cu consimtamantul titularului face dovada credibila ca drepturile sale de proprietate intelectuala fac obiectul unei actiuni ilicite, actuale sau iminente si ca aceasta actiune risca sa ii cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate sa ceara instantei judecatoresti luarea unor masuri provizorii.
(2)Instanta judecatoreasca poate sa dispuna in special:
a)interzicerea incalcarii sau incetarea ei provizorie;
b)luarea masurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.
(3)In cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale, instanta judecatoreasca nu poate sa dispuna incetarea cu titlu provizoriu a actiunii prejudiciabile decat daca prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, daca actiunea nu este in mod evident justificata, potrivit art. 75 din Codul civil, si daca masura luata de instanta nu apare ca fiind disproportionata in raport cu prejudiciile cauzate. Dispozitiile art. 253 alin. (2) din Codul civil raman aplicabile.
(4)Instanta solutioneaza cererea potrivit dispozitiilor privitoare la ordonanta presedintiala, care se aplica in mod corespunzator. In cazul in care cererea este formulata inainte de introducerea actiunii de fond, prin hotararea prin care s-a dispus masura provizorie se va fixasi termenul in care actiunea de fond trebuie sa fie introdusa, sub sanctiunea incetarii de drept a acelei masuri . Dispozitiile alin. (6) sunt aplicabile.
(5)Daca masurile luate sunt de natura sa produca un prejudiciu partii adverse, instanta il poate obliga pe reclamant sa dea o cautiune in cuantumul fixat de aceasta, sub sanctiunea incetarii de drept a masurii dispuse.
(6)Masurile luate potrivit dispozitiilor alin. (1)-(4) anterior introducerii actiunii in justitie pentru apararea dreptului incalcat inceteaza de drept daca reclamantul nu a sesizat instanta in termenul fixat de aceasta, dar nu mai tarziu de 30 de zile de la luarea acestora.
(7)Reclamantul este tinut sa repare, la cererea partii interesate, prejudiciul cauzat prin masurile provizorii luate, daca actiunea de fond este respinsa ca neintemeiata. Cu toate acestea, daca reclamantul nu a fost in culpa ori a avut o culpa usoara, instanta, in raport cu circumstantele concrete, poate fie sa refuze obligarea sa la despagubirile cerute de partea adversa, fie sa dispuna reducerea acestora.