Hotararea CEDO in Cauza Miu impotriva Romaniei

34. Rezulta ca acest capat de cerere este in mod vadit nefondat si trebuie respins in temeiul articolului 35 A§ 3 a) si articolului 35 A§ 4 din Conventie .
35. Invocand articolul 1 din Protocolul nr. 1, reclamanta pretinde ca anularea deciziei administrative de restituire a imobilului si respingerea actiunilor in revendicare au adus atingere dreptului acesteia la respectarea bunurilor sale.
36. In prezenta cauza, Curtea considera ca, in absenta unei decizii administrative sau judecatoresti definitive, prin care sa se dispuna restituirea bunului, reclamanta nu poate pretinde a fi titularul unui drept de proprietate asupra unui ``bun actual`` in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. In ceea ce priveste existenta unei eventuale ``sperante legitime`` de a-i fi restituit acest bun, Curtea subliniaza ca Hotararea din 22 aprilie 1993, prin care s-a dispus restituirea, a fost anulata la 28 aprilie 1995. In consecinta, Curtea apreciaza ca Hotararea din 22 aprilie 1993 nu poate fi considerata drept o baza juridica suficienta de natura a da nastere unei ``sperante legitime``, pentru reclamanta, de a i se restitui bunul care a apartinut autorilor sai [KopeckA½ impotriva Slovaciei (MC), nr. 44912/98, pct. 52, CEDO 2004-IX; Lupas si altii impotriva Romaniei, nr. 1434/02, 35370/02 si 1385/03, pct. 92, CEDO 2006-XV (extrase)].
37. Rezulta ca acest capat de cerere este incompatibil ratione materiae cu dispozitiile Conventiei si trebuie respins in temeiul articolului 35 A§ 3 si 4 din Conventie .

III. Cu privire la aplicarea articolului 41 din Conventie
38. Articolul 41 din Conventie prevede:
Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii vatamate, daca este cazul, o reparatie echitabila.
A. Prejudiciu material
39. Pentru repararea prejudiciului material pe care l-ar fi suferit, reclamanta solicita restituirea imobilului, precum si sumele de 360.000 de euro (EUR) pentru foloasele nerealizate si 30.000 de dolari americani (USD) pentru diversele taxe si alte cheltuieli legate de imobil.
40. Guvernul se opune acestor pretentii; sustine ca prezenta cauza a fost comunicata doar din perspectiva articolului 6 si ca, in etapa comunicarii, nu a fost formulat niciun capat de cerere intemeiat pe Protocolul nr. 1.
41. Curtea observa ca, in prezenta cauza, singura baza de retinut pentru acordarea unei reparatii echitabile consta in faptul ca reclamanta nu a beneficiat de dreptul de acces la o instanta pentru a revendica un bun imobil, incalcandu-se articolul 6 alin. 1 din Conventie . In consecinta, aceasta respinge prezenta cerere .
42. Cu toate acestea, Curtea reaminteste ca, in conformitate cu jurisprudenta sa constanta, in cazul incalcarii articolului 6 din Conventie, este necesar ca reclamantii sa fie plasati, pe cat posibil, intr-o situatie echivalenta celei in care s-ar afla daca nu ar fi fost incalcate cerintele acestei dispozitii [Piersack impotriva Belgiei (articolul 50), 26 octombrie 1984, seria A nr. 85, pct. 12].
43. In prezenta cauza, este necesar sa se constate ca articolul 322 pct. 9 din Codul de procedura civila roman permite revizuirea pe plan intern a unei hotarari in cazul in care Curtea a constatat incalcarea drepturilor unui reclamant. In plus, Curtea considera ca, in cazul in care constata incalcarea dreptului de acces la o instanta, reparatia adecvata este, in principiu, rejudecarea sau redeschiderea procedurii in timp util si cu respectarea cerintelor articolului 6 din Conventie (a se vedea, mutatis mutandis, Lungoci, citata anterior, pct. 56).
B. Prejudiciu moral
44. Reclamanta solicita, de asemenea, suma de 300.000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral pe care autorul acesteia, B.A., si ea insasi l-ar fi suportat ca urmare a suferintelor si a stresului cauzate de hotararile instantelor interne.
45. Guvernul contesta existenta prejudiciului moral suferit de reclamanta, deoarece aceasta nu a prezentat niciun document justificativ, si considera, in plus, ca o eventuala constatare a incalcarii ar putea constitui, in sine, o reparatie suficienta a acestui prejudiciu.
46. Curtea considera ca reclamanta a suferit in mod cert un prejudiciu moral, care nu este compensat suficient prin constatarea incalcarii suferite (Lungoci, citata anterior, pct. 54). In aceste circumstante, avand in vedere ansamblul elementelor de care dispune si pronuntandu-se in echitate, in conformitate cu articolul 41 din Conventie, Curtea acorda reclamantei suma de 3.000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral.
47. In ceea ce priveste prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit B.A., Curtea observa ca acesta din urma a decedat inainte de introducerea prezentei cereri, depusa de reclamanta in nume propriu. In consecinta, Curtea respinge cererea de reparatie echitabila in ceea ce il priveste pe B.A.
C. Cheltuieli de judecata
48. De asemenea, reclamanta solicita pentru cheltuielile suportate in fata instantelor interne si a Curtii, urmatoarele sume:
- 65.000 EUR si 10.000 USD pentru onorariul avocatului;
- 735.064 lei romanesti vechi (ROL) pentru diverse taxe platite la Camera de Comert;
- 10.000 USD pentru diverse cheltuieli suportate in perioada 1999-2006 (taxe judiciare, fotocopii, redactarea documentelor).Aceasta a furnizat documente justificative pentru o parte a acestor sume.
49. Printr-o scrisoare din 11 octombrie 2012, reclamanta solicita o suma suplimentara de 45.000 EUR pentru onorariul avocatului, fara sa prezinte insa documente justificative.
50. Guvernul se opune platii acestor sume pe care le considera excesive si speculative. In plus, acesta sustine ca reclamanta nu si-a sustinut cererile, deoarece nu a prezentat
toate contractele de asistenta judiciara, insotite de chitantele aferente.
51. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecata decat in masura in care se stabileste caracterul real, necesar si rezonabil al acestora [Iatridis impotriva Greciei (reparatie echitabila) (MC), nr. 31107/96, pct. 54, CEDO 2000-XI].
52. In prezenta cauza, Curtea observa ca sumele solicitate de reclamanta sunt excesive in raport cu obiectul si natura dosarului. Tinand seama de elementele de care dispune si de criteriile mentionate anterior, Curtea considera ca este rezonabil sa ii acorde reclamantei suma de 2.000 EUR, pentru toate cheltuielile .
D. Dobanzi moratorii
53. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
CURTEA:
1. declara, in unanimitate, cererea admisibila in privinta capatului de cerere intemeiat pe absenta accesului la o instanta si inadmisibila in privinta celorlalte capete de cerere;
2. hotaraste, cu 6 voturi la 1, ca a fost incalcat articolul 6 alin. 1 din Conventie;
3. hotaraste, cu 6 voturi la 1:
a)ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantei, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu articolul 44 alin. 2 din Conventie, suma de 3.000 EUR (trei mii euro) pentru prejudiciul moral si suma de 2.000 EUR (doua mii euro) pentru cheltuielile de judecata, care trebuie convertita in lei romanesti la rata de schimb aplicabila la data platii;