Prima pagină » Legislaţie » Contencios Administrativ » Codul administrativ, actualizat 2024 - OUG 57/2019

Codul administrativ, actualizat 2024 - OUG 57/2019

122398 citiri Secţiunea: Contencios Administrativ

Documente atasate

Anexe_Codul_Administrativ_2024.docx

Ordonanta de urgenta 57/2019 privind Codul administrativ, actualizat 2024

Actualizat prin:
- Legea 387/2023 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum si pentru completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale
- Legea 348/2023 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 191/2022 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Comune, orase, municipii si judete.

Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,

Structurile de specialitate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate din unitatile administrativ-teritoriale ale administratiei publice centrale care raspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general in concordanta cu obiectivele politicilor si strategiilor sectoriale ale Guvernului.

Parte a globului pamantesc delimitata prin frontiera de stat, cuprinzand solul, subsolul, apele si coloana aeriana de deasupra solului si apelor, asupra careia se exercita suveranitatea exclusiva a unui stat.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Comune, orase, municipii si judete.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

Activitatea sau ansamblul de activitati organizate de o autoritate a administratiei publice ori de o institutie publica sau autorizata/autorizate ori delegata de aceasta, in scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, in mod regulat si continuu.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.

(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.

(4) Ordinul cu caracter normativ emis de catre prefect devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica.

(5) Ordinul cu caracter individual emis de catre prefect devine executoriu de la data comunicarii catre persoanele interesate.

(6) Ordinele emise de prefect in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta publica si sunt executorii.

(7) Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata ministerului cu atributii in domeniul de resort.

(8) Ministrul care coordoneaza institutia prefectului poate propune Guvernului revocarea ordinelor emise de prefect care au caracter normativ sau a celor prevazute la alin. (2) si (6) , daca le considera nelegale sau netemeinice, in cazul in care acestea nu au intrat in circuitul civil si nu au produs efecte juridice si pot leza interesul public.

(9) Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise potrivit alin. (2) conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

(10) Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale masuri pentru imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Art. 276: Raspunderea prefectului si a subprefectului

In exercitiul functiilor lor prefectul si subprefectul raspund administrativ, civil sau penal, dupa caz, in conditiile legii si ale prezentului cod.

TITLUL II: Serviciile publice deconcentrate

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 277: Infiintarea, organizarea si desfiintarea serviciilor publice deconcentrate

(1) Ministerele si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale pot avea in subordinea lor servicii publice deconcentrate, ca structuri de specialitate in unitatile administrativ-teritoriale.

(2) Infiintarea sau desfiintarea serviciilor publice deconcentrate, obiectul de activitate si competentele acestora sunt stabilite prin actul de infiintare a ministerului, respectiv a organului de specialitate al administratiei publice centrale competent in subordinea carora aceste servicii isi desfasoara activitatea .

Art. 278: Atributiile serviciilor publice deconcentrate

Serviciile publice deconcentrate, potrivit legii, pot indeplini atributii de control, inspectie si monitorizare in domeniul de specializare al ministerului de resort, respectiv al organului de specialitate al administratiei publice centrale competent.

CAPITOLUL II: Conducerea serviciilor publice deconcentrate

Art. 279: Atributiile ministerelor si ale prefectului in relatia cu serviciile publice deconcentrate

(1) Ministerele de resort, respectiv organele de specialitate ale administratiei publice centrale competente stabilesc organigrama, numarul de posturi si functiile de conducere ale serviciilor publice deconcentrate aflate in subordinea lor.

(2) Ministerele de resort, respectiv celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale pot emite ordine si instructiuni, obligatorii pentru serviciile publice deconcentrate aflate in subordinea lor.

(3) Prefectul conduce si coordoneaza activitatea serviciilor publice deconcentrate de la nivelul judetului pentru asigurarea implementarii masurilor din programul de guvernare si in situatii care implica interventia urgenta a organelor statale in teritoriu . In indeplinirea acestui rol, prefectul exercita atributiile prevazute la art. 254 din prezentul Cod, precum si alte atributii prevazute de lege.

(4) Ministerul de resort, respectiv organul de specialitate al administratiei publice centrale competent si prefectul au obligatia de a colabora in vederea exercitarii competentelor legale privind conducerea serviciilor publice deconcentrate din unitatile administrativ-teritoriale.

(5) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sunt obligate sa comunice prefectilor actele cu caracter normativ emise in domeniul de activitate al serviciilor publice deconcentrate, pentru care legea nu prevede publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 280: Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate

(1) Conducatorul serviciului public deconcentrat care detine o functie publica de conducere este numit si eliberat din functie prin ordin al ministrului de resort sau al conducatorului organului de specialitate al administratiei publice centrale competent. Ordinul se comunica prefectului judetului in care serviciul public deconcentrat este organizat sau are sediul ori prefectului municipiului Bucuresti, dupa caz, in termen de 10 zile de la intervenirea acestora.

(2) Conducatorul serviciului public deconcentrat care are calitatea de angajat cu contract individual de munca sau calitatea de angajat cu contract de management incheiate in conditiile legii isi indeplineste atributiile in conditiile prevazute in cuprinsul contractului incheiat.

(3) Conducatorul serviciului public deconcentrat are calitatea de ordonator de credite.

Art. 281: Atributiile conducatorilor serviciilor publice deconcentrate

(1) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate asigura conducerea executiva a acestora in vederea exercitarii atributiilor stabilite prin lege si prin actele prevazute la art. 279 alin. (2) .

(2) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate au urmatoarele atributii principale:

a) emit actele privind numirea si eliberarea din functie, modificarea raporturilor de serviciu sau de munca, precum si sanctionarea disciplinara a personalului din cadrul serviciului public deconcentrat;

b) informeaza, trimestrial si la cerere, prefectul si ministerul de resort sau organul de specialitate al administratiei publice centrale competent cu privire la activitatea serviciului public deconcentrat;

c) participa la convocarile realizate de prefect si de ministerul de resort sau de organul de specialitate al administratiei publice centrale competent;

d) intocmeste proiectul bugetului serviciului public deconcentrat pe care il conduce si il inainteaza spre avizare si aprobare organelor competente.

(3) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate au si alte atributii stabilite prin legile speciale, prin actele ministerului de resort sau organului de specialitate al administratiei publice centrale competent.

Art. 282: Actele conducatorilor serviciilor publice deconcentrate

(1) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate emit decizii.

(2) Deciziile au caracter individual si se refera la situatii si persoane determinate.

Art. 283: Raspunderea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate

(1) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate raspund in fata legii, ministerului, respectiv in fata organului de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea caruia se afla serviciul public deconcentrat.

(2) Conducatorii autoritatilor administratiei publice centrale prevazute la alin. (1) pot sanctiona conducatorii serviciilor publice deconcentrate in cazurile si in conditiile prevazute de lege.

PARTEA V: Reguli specifice privind proprietatea publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale

TITLUL I: Exercitarea dreptului de proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 284: Obiect de reglementare

Prezenta parte stabileste unele reguli specifice aplicabile proprietatii publice si private a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.

Art. 285: Principii specifice dreptului de proprietate publica

Dreptul de proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale se exercita cu respectarea urmatoarelor principii:

a) principiul prioritatii interesului public;

b) principiul protectiei si conservarii;