Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Grosaru impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Grosaru impotriva Romaniei

  Publicat: 12 Oct 2010       15912 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotararea CEDO in Cauza Grosaru impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 686 din 11/10/2010


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Situatie in care mai multe organe de cercetare penala ori mai multe organe jurisdictionale se declara competente sa instrumenteze ori sa rezolve aceeasi cauza , conflict pozitiv de c ompetenta, sau, dimpotriva, se declara necompetente, conflict negativ de competenta.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Concept in temeiul caruia se aproba sau se dezaproba, pe baza unor criterii etice si juridice, obiceiurile,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
(quorum) Minimul de membri necesar pentru ca o adunare sa fie legal constituita
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
(quorum) Minimul de membri necesar pentru ca o adunare sa fie legal constituita
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
(quorum) Minimul de membri necesar pentru ca o adunare sa fie legal constituita
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Politica Agricola Comuna (PAC) – common agricultural policy
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile dintre mai multe state, respectiv relatiile din cadrul comunitatii internationale.
Prag electoral - procentajul minim din voturile valabil exprimate separat pentru Camera Deputatilor si Senat sau numarul minim de colegii uninominale in care se situeaza pe primul loc in ordinea numarului de voturi valabil exprimate,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(Convergente) Tendinta pretului unui contract futures pe o marfa de a se apropia de pretul la care marfa respectiva se tranzactioneaza pe piata cash.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

ARTICOLUL 6 A§ 5



"Comisia de validare se pronunta asupra contestatiilor nesolutionate si asupra acelora a caror solutionare s-a facut cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la procedura de solutionare."

B. Lucrarile Comisiei Europene pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia)

1. Codul bunelor practici in materie electorala

22. Codul bunelor practici in materie electorala a fost adoptat de Comisia de la Venetia in cadrul celei de-a cincizeci si una sesiuni plenare ce a avut loc pe 5 si 6 iulie 2002 si a fost supus Adunarii Parlamentare din 6 noiembrie 2002. In partile sale relevante, acesta prevede urmatoarele:

"3.3. Existenta unui sistem de recurs eficient

Pentru a aplica eficient prevederile dreptului electoral, nerespectarea lor trebuie sa poata fi contestata in fata unui organ de recurs. Acest lucru se refera in special la rezultatul alegerilor, a carui contestare permite invocarea neregulilor in procedura de vot; de asemenea, acest lucru este valabil si in cazul actelor adoptate in perioada preelectorala, in special in ceea ce priveste dreptul de vot, listele electorale si eligibilitatea, validitatea candidaturilor, respectarea regulilor campaniei electorale si accesul la mijloacele de informare in masa sau la finantarea partidelor.

Exista doua solutii posibile:

- Recursurile sunt examinate de instantele judecatoresti - ordinare, speciale sau constitutionale.

- Instantele competente sunt comisii electorale. Acest sistem prezinta avantaje reale, deoarece comisiile sunt foarte specializate si, de aceea, cunosc mai bine problemele electorale decat instantele judecatoresti. Cu toate acestea, din motive de precautie, se recomanda instituirea unei forme de control jurisdictional. Prin urmare, prima instanta este comisia electorala superioara, iar a doua, instanta judecatoreasca competenta .

Recursul in fata Parlamentului, in calitate de judecator al propriilor alegeri, este prevazut in unele cazuri, dar risca sa determine adoptarea unor decizii politice. Acest tip de recurs este admisibil in prima instanta, atunci cand este cunoscut de multa vreme, insa in acest caz trebuie sa fie posibil un recurs judiciar.

Procedura de recurs ar trebui sa fie cat mai scurta posibil, cel putin in ceea ce priveste deciziile ce trebuie adoptate inainte de alegeri. In acest sens, trebuie evitate doua obstacole: pe de o parte, ca procedura de recurs sa intarzie procesul electoral; pe de alta parte, ca, in lipsa efectului suspensiv, deciziile asupra recursului care puteau fi luate inaintea alegerilor sa fie luate dupa acestea. In plus, deciziile cu privire la rezultatele alegerilor nu trebuie adoptate cu intarziere, mai ales in cazul unui climat politic tensionat. Acest lucru presupune totodata termene de recurs foarte scurte si ca instanta de recurs sa fie obligata sa statueze cat mai prompt posibil. Termenele trebuie sa fie, totusi, suficient de lungi pentru a permite un recurs, pentru a garanta exercitarea drepturilor la aparare si o decizie chibzuita. Un termen de 3 pana la 5 zile in prima instanta (atat pentru formularea recursurilor, cat si pentru adoptarea hotararilor) pare a fi rezonabil pentru deciziile care trebuie adoptate inainte de alegeri. Totusi, instantelor superioare (curti supreme, curti constitutionale) li se poate acorda un termen ceva mai lung pentru a statua.

De altfel, procedura trebuie sa fie simpla. Punerea unor formulare speciale la dispozitia alegatorilor care doresc sa formuleze un recurs contribuie la simplificarea procedurii. Trebuie inlaturat orice formalism pentru a evita decizii de inadmisibilitate, in special in cauzele delicate din punct de vedere politic.

In plus, trebuie neaparat ca prevederile in materie de recurs, si in special de competenta si de responsabilitate ale diferitelor instante, sa fie clar reglementate prin lege pentru a evita orice conflict de competenta pozitiv sau negativ. Nici reclamantii si nici autoritatile nu trebuie sa aiba posibilitatea de a alege instanta de recurs. Riscul denegarii de dreptate este ridicat daca exista posibilitatea de recurs in mod alternativ la instante si la comisii electorale sau daca recursul s-ar face in lipsa unei delimitari clare a competentelor diferitelor instante - spre exemplu instantele ordinare si Curtea Constitutionala . (...)

Litigiile legate de listele electorale, care sunt, de exemplu, de competenta administratiei locale care actioneaza sub controlul comisiilor electorale sau in colaborare cu acestea pot fi solutionate de judecatorii.

Calitatea de a face recurs trebuie sa fie larg recunoscuta. Recursul trebuie sa fie accesibil oricarui alegator din circumscriptie, precum si oricarui candidat din cadrul acesteia. Un cvorum rezonabil poate fi, totusi, impus pentru recursurile alegatorilor cu privire la rezultatele alegerilor.

Procedura trebuie sa aiba un caracter judiciar, in sensul in care dreptul reclamantilor la o procedura contradictorie trebuie sa fie asigurat.

Atributiile instantei de recurs sunt de asemenea importante. Ea trebuie sa aiba posibilitatea de a anula scrutinul in cazul in care rezultatul a fost influentat de vreo neregula, modificand repartizarea mandatelor. Acest principiu general ar trebui cizelat, in sensul in care contenciosul de anulare nu trebuie neaparat sa aiba efect pe intregul teritoriu sau chiar in limitele circumscriptiei; dimpotriva, ar trebui sa fie posibila anularea rezultatelor unei sectii de votare. Aceasta ar permite, totodata, evitarea a doua situatii extreme: anularea scrutinului in intregime, desi neregulile sunt limitate din punct de vedere geografic; refuzul de a anula scrutinul in cazul in care teritoriul in care au fost constatate neregulile este insuficient de extins. Pe teritoriul unde alegerile au fost anulate se vor reorganiza alegeri.

In cazul in care comisiile electorale superioare sunt instante de recurs, acestea trebuie sa aiba competenta de rectificare sau anulare din oficiu a deciziilor comisiilor electorale superioare."

2. Raportul asupra dreptului electoral si administrarea alegerilor in Europa

23. Raportul asupra dreptului electoral si administrarea alegerilor in Europa (Studiu de sinteza asupra anumitor provocari si probleme recurente) a fost adoptat de Consiliul Alegerilor Democratice cu ocazia celei de-a saptesprezecea reuniuni a sa (Venetia, 8-9 iunie 2006) si de Comisia de la Venetia cu ocazia celei de-a saizeci si saptea sesiuni plenare a sa (Venetia, 9-10 iunie 2006). In partile sale relevante, acesta prevede urmatoarele:

"XII. Recursul in materie de alegeri si raspunderea pentru incalcarile dreptului electoral

167. Procedurile de formulare a recursului trebuie sa fie cel putin la indemana oricarui alegator, candidat si partid. Totusi, se poate impune un cvorum rezonabil pentru recursurile alegatorilor referitoare la rezultatele alegerilor [CDL-AD (2002)023rev, paragraful 99]. Pentru a fi conforme cu normele internationale, procedurile de recurs trebuie sa le confere in mod clar alegatorilor, candidatilor si partidelor politice urmatoarele drepturi: dreptul de a formula un recurs, dreptul de a prezenta elemente de proba in sprijinul unui recurs, dreptul la o analiza publica si echitabila a unui recurs, dreptul ca o instanta sa se pronunte in mod transparent si impartial asupra unui recurs, dreptul la o solutie efectiva si rapida, precum si dreptul de a se adresa unei instante superioare daca recursul este respins [vezi, de exemplu, CDL-AD (2004)027, paragraful 111]. Totusi, in practica, aceste drepturi nu sunt mereu respectate. Este posibil chiar ca recursuri intemeiate sa nu poata conduce la eliminarea inegalitatii.

168. Ca urmare a traditiilor juridice si politice diferite de la o tara la alta, sunt utilizate diferite proceduri pentru a rezolva litigiile electorale. Intr-o serie de democratii bine definitivate din Europa de Vest (cum sunt Germania, Franta, Italia sau Marea Britanie), recursurile in materie electorala sunt examinate de organele administrative si judiciare ordinare in cadrul unor proceduri speciale. Dimpotriva, in majoritatea democratiilor noi sau emergente din Europa Centrala si de Est (precum si in alte regiuni ale lumii), comisiile electorale independente si instantele ordinare isi impart responsabilitatea de a analiza recursurile in materie electorala (...)."

3. Raportul asupra dreptului electoral si a minoritatilor nationale

24. Raportul asupra dreptului electoral si a minoritatilor nationale a fost adoptat de Comisia de la Venetia la data de 25 ianuarie 2000. El se refera la elementul central al vietii publice, participarea la organele alese ale statului, in special la Parlamentul national. Aceasta participare este analizata din perspectiva dreptului electoral si a posibilitatilor pe care le ofera acesta persoanelor care apartin minoritatilor nationale de a fi prezente in organele alese.

Regulile dreptului electoral referitoare la o reprezentare speciala a minoritatilor reprezinta exceptia . Astfel, printre statele care au raspuns la chestionarul Comisiei, numai 3 (Croatia, Romania, Slovenia) prevedeau alegerea unor deputati care sa reprezinte minoritatile nationale. Conform raportului, Romania este tara in care au participat la alegeri cele mai multe partide sau organizatii ale minoritatilor - asimilate partidelor politice in materie electorala - si care au deputati si senatori in Parlament.

Fara a garanta neaparat prezenta unor persoane care apartin minoritatilor nationale in organele alese, alte sisteme faciliteaza reprezentarea organizatiilor de minoritati. In Polonia si in Germania, regulile in materie de cvorum nu se aplica efectiv in cazul unor astfel de organizatii.

Sistemul belgian este specific. Totalitatea institutiilor este conceputa astfel incat sa asigure un echilibru intre diferitele grupuri lingvistice (mai degraba decat intre minoritati propriu-zise). In plus, in anumite teritorii mixte din punct de vedere lingvistic, au fost facute demersuri pentru ca alegatorii din diferitele comunitati lingvistice sa fie reprezentati in organul ales.

Totusi, cel mai adesea, reprezentarea minoritatilor in organul ales este, dimpotriva, asigurata de aplicarea regulilor generale ale dreptului electoral, care trateaza in acelasi mod persoanele care apartin unor minoritati nationale si celelalte persoane .

C. Recomandarile de la Lund cu privire la participarea efectiva a minoritatilor nationale la viata publica

25. Recomandarile au fost adoptate la Lund (Suedia) in septembrie 1999 de catre un grup de experti internationali sub egida Inaltului Comisar pentru Minoritatile Nationale al OSCE. In partile lor relevante, recomandarile prevad urmatoarele:

"B. Alegeri

7) Experienta inregistrata mai ales in Europa demonstreaza importanta procesului electoral in facilitarea participarii minoritatilor la viata politica . Statele trebuie sa garanteze persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul de a lua parte la administrarea treburilor publice, in special prin dreptul de a vota si de a candida, fara discriminare .

8) Reglementarile privind formarea si activitatea partidelor politice trebuie sa respecte principiul libertatii de asociere din dreptul international. Acest principiu include libertatea de a infiinta atat partide politice bazate pe identitati comune, cat si partide ce nu se identifica exclusiv cu interesul unei comunitati determinate.

9) Sistemul electoral ar trebui sa faciliteze reprezentarea minoritatilor si influenta exercitata de acestea.

- Atunci cand minoritatile sunt concentrate din punct de vedere teritorial, circumscriptiile care nu aleg decat un singur deputat pot asigura minoritatii o reprezentare suficienta.

- Sisteme de reprezentare proportionala, in care numarul de voturi pe care il obtine un partid politic in cadrul scrutinului national se reflecta in numarul de mandate la nivelul legislativului, pot contribui la asigurarea reprezentarii minoritatilor.

- Anumite forme de vot preferential, in care alegatorii claseaza candidatii intr-o ordine de preferinta pot facilita reprezentarea minoritatilor si pot promova cooperarea in interiorul comunitatii.

- Un prag electoral mai coborat pentru reprezentarea in corpul legiuitor poate sa consolideze includerea minoritatilor nationale in gestionarea chestiunilor publice.

10) Delimitarea circumscriptiilor electorale ar trebui sa permita o reprezentare echitabila a minoritatilor nationale."

Recomandarile de la Lund sunt dezvoltate in "Liniile directoare pentru favorizarea participarii minoritatilor nationale la procesul electoral", publicate in ianuarie 2001, sub egida OSCE.

D. Drept comparat in materie de recursuri postelectorale

26. In ciuda diversitatii organizarii si a caracteristicilor administratiei electorale competente in materie de rezultate si de repartizare a mandatelor (comisii electorale independente, structuri guvernamentale, birouri electorale temporare, instante), din elementele de care dispune Curtea cu privire la legislatia unui mare numar de state membre ale Consiliului Europei rezulta ca exista o anumita convergenta in ceea ce priveste existenta unui sistem de recurs postelectoral. In anumite state, este posibil sa se formuleze un astfel de recurs in fata unui organ considerat curte sau instanta, indiferent ca este vorba de judecatorul ordinar, de o curte electorala speciala sau de o instanta constitutionala. Daca anumite tari prevad pana la doua grade de recurs in fata organelor jurisdictionale, altele nu prevad decat un singur recurs de acest tip, in prima instanta. Cele 3 tari care nu prevad niciun recurs jurisdictional in afara validarii puterilor de catre camera legislativa sunt tari din Europa Occidentala (Belgia, Italia, Luxemburg). Existenta acestei tendinte catre jurisdictionalizarea contenciosului postelectoral se inscrie pe traseul normelor europene preconizate de Comisia de la Venetia, care subliniaza ca in toate situatiile ar trebui sa existe un recurs jurisdictional, singurele recursuri in fata comisiei de validare a Parlamentului sau in fata unei comisii electorale neoferind garantii suficiente.

a) Administratia electorala centrala ca organ de recurs

27. Acest sistem este adoptat de Romania si Albania. In aceasta din urma tara este posibila contestarea deciziilor referitoare la declararea rezultatelor in fata comisiei electorale centrale insesi. Cu toate acestea, partile lezate pot apoi sa faca recurs impotriva deciziei comisiei in fata unei instante (colegiul electoral al Curtii de Apel Tirana).

b) Validarea politica: comisiile parlamentare de validare



Afişează Hotararea CEDO in Cauza Grosaru impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    CEDO    Hotarari CEDO    Minoritati nationale    Minoritati etnice



Comentează: Hotararea CEDO in Cauza Grosaru impotriva Romaniei
Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 29/2019 - respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 alin. (2) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia Curtii Constitutionale nr. 738/2018 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Prevederile art.41(1) din Codul muncii sunt incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1238, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Decizia ICCJ nr. 2/2019 -Fapta de sustragere de la executarea masurii de siguranta prevazuta in Codul penal anterior nu se incadreaza in infractiunea prevazuta de de art. 288 alin. (1) din Codul penal
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 750/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Dreptul de a pretinde premiul anual sub forma unui salariu scadent in prima luna a anului urmator s-a stins prin abrogarea Legii-cadru nr. 330/2009, fiind inlocuit de plata prin executare succesiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati Sectia C.M.A.S., Decizia civila nr. 116/2017, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Cererea de chemare in judecata marcheaza momentul la care instanta apreciaza daca scadenta transelor platite pentru care se calculeaza distinct dobanzi penalizatoare se inscrie in termenul de prescriptie
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 2090/2017, in sedinta publica din 31 martie 2017

Reesalonarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii, dublata de suspendarea ope legis a executarii silite poate fi privita ca o forma de executare succesiva, deoarece astfel se depaseste durata rezonabila de valorificare a dreptului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 484/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017

Discriminarea, chiar daca nu se realizeaza prin raportare la unul dintre criteriile indicate expres in conventia europeana, este oricum interzisa, astfel ca nu pot fi afectate drepturile salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj Sectia a IV-a C.M.A.S., Decizia civila nr. 36/A/2017, in sedinta din 15 februarie 2017

Suprimarea pentru viitor a unui premiu nu afecteaza dreptul fundamental al salariatului de a primi contraprestatie pentru munca depusa. Repertoriu Decizii CCR si CEDO
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti Sectia I Civila, Decizia nr. 268/2017, in sedinta publica din 01 februarie 2017



Articole Juridice

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Dreptul la sinucidere asistata medical. Granita dintre solutie si dezastru
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea 554/2004 carmuieste litigiul de drept fiscal
Sursa: Ursuleas Ionut, Secretar U.A.T

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Sursa:

Sensul ”folosului necuvenit” in savarsirea infractiunilor de coruptie prev. de art. 12 din Legea nr. 78/2000
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Statele membre UE pot refuza, pe baza dreptului national, acordarea vizei umanitare persoanelor care doresc sa intre pe teritoriul lor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Conditiile dobandirii calitatii de ”victima indirecta” in cazul decesului unei persoane in jurisprudenta CEDO
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim