Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Decizia CEDO in Cauza Draganschi impotriva Romaniei

Decizia CEDO in Cauza Draganschi impotriva Romaniei

  Publicat: 25 Feb 2011       20320 citiri        Secţiunea: Cauze CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Decizia CEDO in Cauza Draganschi impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 143 din 25/02/2011

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Anii de domnie: 1688-1714. A incercat sa intareasca autoritatea domniei in tara Romaneasca si a realizat o importanta reforma fiscala. S-a amestecat si in Moldova, unde l-a sustinut, in anul 1693, pe Constantin Duca in preluarea tronului, iar in Transilvania a sustinut Biserica Ortodoxa din punct de vedere material
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specie de conditii ale actului juridic civil care, avand caracter esential, la incheierea lui trebuie strict indeplinite,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este formata din persoanele asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele;
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Denumire data monedei unice europene.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Este acea entitate destinata realizarii platii prin echivalent a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv de statul român in perioada de referinta a actelor normative prevazute la art.1 alin. (1)
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui act sau a unui tabel.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Cheltuielile totale efectuate de utilizatorii interni si externi pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor finale produse intr-o economie.
Cercetare pe care delegatul autoritatii tutelare o efectueaza

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI


DECIZIA
din 18 mai 2010
in Cauza Draganschi impotriva Romaniei
(Cererea nr. 40.890/04)


Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita la 18 mai 2010 intr-o camera compusa din: Josep Casadevall, presedinte, Elisabet Fura, Corneliu Birsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis Lopez Guerra, judecatori, si din Santiago Quesada, grefier de sectie,
avand in vedere cererea introdusa la 22 octombrie 2004,
dupa ce a deliberat, pronunta prezenta decizie .

IN FAPT

1. Reclamantii, doamna Silvia Draganschi si domnul Constantin Draganschi, sunt cetateni romani, nascuti in 1965 si, respectiv, in 1985 si locuiesc in Tulcea.
A. Circumstantele cauzei
2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de catre reclamanti, pot fi rezumate astfel.
1. Circumstantele decesului sotului reclamantei si primele masuri de ancheta dispuse de autoritati
3. In dimineata zilei de 11 noiembrie 2003, la ora 8 si 10 minute, M. D., sotul primei reclamante si tatal celui de-al doilea reclamant, topitor la societatea metalurgica F., si-a pierdut cunostinta in cursul unei operatiuni de curatare a unui cuptor la care participa impreuna cu alti colegi. In ciuda incercarilor de reanimare intreprinse de colegii sai si, in special, de catre o asistenta medicala a societatii F. si de catre personalul Spitalului de Urgenta Tulcea, unde el a fost dus cu o ambulanta, M. D. a decedat la ora 9.
4. Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea a deschis o ancheta si, la 12 noiembrie 2003, a solicitat Institutului de Medicina Legala (IML) efectuarea unei necropsii pentru stabilirea cauzelor decesului, inclusiv a unui examen toxicologic care sa clarifice existenta unei eventuale legaturi de cauzalitate intre deces si activitatea desfasurata de catre M. D. la locul de munca . Ca urmare a unei examinari efectuate in aceeasi zi, IML a concluzionat, la sfarsitul lunii aprilie 2004, ca decesul lui M. D. "a fost cauzat de o insuficienta cardiorespiratorie acuta datorata ischemiei cardiace (scleroza miocardului, zone hipoxice miocardice si arteroscleroza coronariana) de care suferea M.D., asociata unei posibile miocardite (reactie inflamatorie reziduala discreta) a carei etiologie nu a putut fi precizata". De altfel, examenul toxicologic exprimase rezultate negative pentru substantele chimice obisnuite.
5. La 16 decembrie 2003, Inspectoratul Teritorial de Munca Tulcea (ITM) a intocmit un proces-verbal cuprinzand concluziile cercetarilor efectuate cu privire la decesul lui M. D., pentru a stabili circumstantele si cauzele decesului, eventualele dispozitii legale incalcate si responsabilitatile, precum si masurile necesare pentru a preveni aparitia unor incidente similare.
6. Procesul-verbal retine ca M. D., avand varsta de 38 de ani si o vechime de 21 de ani in meseria de topitor, si-a pierdut cunostinta la cateva secunde dupa ce un alt coleg, A. C., a observat semne de oboseala pe chipul lui si i-a cerut sa iasa din echipa care curata cuptorul prin introducerea de conuri de masa carbonica in orificiile cuptorului. Operatiunea in cauza implica un important efort fizic in conditii de temperatura ridicata si emanatii de gaze chimice.
7. Procesul-verbal a identificat drept cauze ale decesului efortul fizic pe fondul bolii cardiace de care suferea M. D. si care nu putea fi depistata la controalele medicale periodice, precum si acceptarea lui la munca in conditiile in care era foarte obosit, cu incalcarea art. 11 lit. i) din Regulamentul cu privire la protectia muncii din 2002. Procesul-verbal mentiona ca nivelul emanatiilor de gaze in societatea F., controlat periodic (ultima data in iunie 2003), se situa in limitele admise. Procesul-verbal concluziona ca era vorba despre un accident de munca, dar ca nu existau persoane responsabile si nici sanctiuni de aplicat. Totusi, se recomanda sa se ia masuri pentru a limita efortul fizic implicat de asemenea operatiuni si pentru a nu permite accesul la munca al persoanelor prezentand o stare de oboseala accentuata.
2. Derularea anchetei penale cu privire la decesul lui M.D.
8. Reclamanta s-a adresat de mai multe ori in scris Parchetului, Inspectoratului Teritorial de Munca si Institutului de Medicina Legala, solicitand informatii despre cauzele decesului lui M. D. si despre derularea anchetei, precum si pentru a avea acces la dosarul anchetei si a primi copii ale documentelor din dosar, in special ale declaratiilor martorilor. De asemenea, ea a solicitat exhumarea corpului lui M. D. pentru o noua examinare medico-legala. Autoritatile au raspuns la o parte dintre aceste solicitari, informand reclamanta ca ancheta este in desfasurare si trimitandu-i in mai multe randuri copii ale documentelor solicitate. Astfel, in lunile aprilie si mai 2004, reclamanta a primit copii ale rapoartelor redactate de ITM si IML, mentionate mai sus. Ea a contestat raportul IML, sustinand ca M. D. era perfect sanatos, astfel cum rezulta din ultima examinare medicala realizata in octombrie 2003 sub controlul societatii F., si ca decesul a fost cauzat de conditiile dificile sau chiar necorespunzatoare de munca si de emanatiile de substante chimice, de care societatea F. era responsabila.
9. La 8 mai 2004, reclamanta a fost audiata de procurorul care conducea ancheta; ea a refuzat sa semneze declaratia, sustinand ca a fost supusa unor presiuni pentru a declara ca M.D. suferea de boli cardiace. La 6 august 2004, in urma cererii sale, reclamanta a putut sa consulte dosarul de cercetare penala, dar nu putut face copii ale declaratiilor martorilor audiati de parchet.
10. La 18 noiembrie 2004, Parchetul a dispus neinceperea urmaririi penale cu privire la circumstantele decesului lui M. D. Reclamanta a atacat aceasta solutie cu o plangere adresata Judecatoriei Tulcea, cu motivarea ca Parchetul nu a raspuns scrisorilor sale si nici nu i-a furnizat copii ale documentelor solicitate. Ea a solicitat sa i se permita studierea tuturor mijloacelor de proba care au stat la baza emiterii solutiei Parchetului.
11. Printr-o sentinta din 15 martie 2005, Judecatoria a respins plangerea ca nefondata. Instanta a amintit circumstantele decesului si a stabilit ca nu exista legatura de cauzalitate intre deces si conditiile de munca in respectivul loc de la societatea F., in care nivelul emisiilor toxice se situa in limite normale. De altfel, pe baza informatiilor furnizate de IML, instanta a relevat ca era posibil ca bolile cardiace ale lui M. D. sa nu fi putut fi observate cu ocazia unui control medical de rutina, in lipsa unor simptome sau manifestari comunicate de catre acesta medicului.
12. Reclamanta a introdus recurs la Tribunalul Tulcea ("Tribunalul Judetean") impotriva sentintei Judecatoriei. Ea a contestat concluzia de neincepere a urmaririi penale, a aratat ca avocatul ales nu dorea sa o mai reprezinte si a acuzat Judecatoria ca nu ar fi examinat documentele pe care le depusese la dosar.
13. Printr-o decizie definitiva din 12 mai 2005, Tribunalul a respins recursul. Pe langa motivarea instantei de fond, Tribunalul a retinut ca bolile cardiace de care suferea M. D. puteau sa fi avut ca rezultat o moarte subita, ca Judecatoria luase in considerare toate documentele medicale pertinente pentru raportul medico-legal prezentate de catre reclamanta si ca autoritatile nu erau obligate sa asigure reclamantei un avocat din oficiu in acest tip de procedura .
3. Procedurile civile si in contencios administrativ introduse de catre reclamanta cu privire la decesul lui M.D.
14. La 13 septembrie 2004, in baza art. 998 din Codul civil si a Codului muncii, reclamantii s-au adresat Tribunalului cu o actiune in despagubiri impotriva societatii F., solicitand un milion de euro drept daune morale pentru decesul lui M. D. si 500.000 lei romanesti pentru neglijenta societatii in a-l proteja pe M. D. impotriva accidentelor de munca . Ei au aratat ca, si daca decesul ar fi fost cauzat de o insuficienta cardiorespiratorie, societatea F. ramanea responsabila pentru nerespectarea mai multor dispozitii ale contractului colectiv de munca cu privire la obligatiile de a asigura muncitorilor controale medicale periodice, o asigurare medicala si conditii de munca adecvate. Societatea F. a contestat sustinerile reclamantilor.
15. Dupa ce a fost suspendata, la cererea reclamantilor, in asteptarea solutionarii anchetei penale mentionate mai sus, procedura a fost reluata din oficiu de catre Tribunal, care, printr-o sentinta din 7 septembrie 2006, a constatat ca cei interesati nu au solicitat repunerea dosarului pe rol intr-un termen de un an dupa pronuntarea Hotararii din 12 mai 2005 (paragraful 13 de mai sus), in cauza intervenind perimarea actiunii. Reclamantii nu au formulat recurs impotriva acestei sentinte.
16. In cadrul unei proceduri paralele in contencios administrativ, printr-o decizie irevocabila din 8 mai 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost respinsa actiunea avand ca obiect despagubiri pe care reclamantii au introdus-o impotriva Guvernului si a Presedintelui Romaniei, acuzati de a fi responsabili pentru lipsa de supraveghere a societatii F. (emisii de substante chimice, controale medicale etc.). Decizia a confirmat inadmisibilitatea unei asemenea actiuni, ca urmare a inexistentei unor raporturi juridice intre autoritati si M. D. si a faptului ca autoritatile nu erau responsabile pentru conditiile de munca pe care le denuntau reclamantii.
4. Proceduri cu privire la libertatea de circulatie a reclamantilor
17. Prin doua sentinte pronuntate la 28 aprilie 2006 in prima instanta la sesizarea Directiei de Pasapoarte, Tribunalul, retinand ca reclamantii au facut obiectul unei returnari dispuse de catre autoritatile franceze, a dispus, in baza Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, sa restranga exercitiul dreptului la libera circulatie pe teritoriul statelor Uniunii Europene pentru o durata de un an, in cazul reclamantei, si de 6 luni, in cazul reclamantului. Reclamantii nu au formulat recurs impotriva acestor hotarari.
B. Dreptul si practica interne relevante
18. Aspectele esentiale cu privire la regimul general al raspunderii civile delictuale, rezultand din art. 998-1000 din Codul civil, in vigoare la momentul derularii faptelor, sunt descrise in cauzele Iambor impotriva Romaniei (nr. 1) (nr. 64.536/01, paragraful 142, 24 iunie 2008) si Toma impotriva Romaniei (nr. 42.716/02, paragraful 32, 24 februarie 2009).
19. Instantele interne au fost sesizate cu mai multe actiuni avand ca obiect acordarea de despagubiri, bazate pe art. 998-999 din Codul civil si pe dispozitiile Codului muncii, in care victimele unor accidente de munca incercau sa demonstreze responsabilitatea angajatorului si sa obtina repararea daunelor suferite. Instantele au analizat fondul acestor actiuni si circumstantele accidentului incriminat in fiecare dintre ele, admitand solicitarile privind acordarea de despagubiri cand au constatat ca angajatorul era responsabil pentru comiterea unei greseli, chiar usoare, avand o legatura de cauzalitate cu accidentul, chiar atunci cand si victima era responsabila de producerea accidentului si chiar cand Parchetul a dispus eventual neinceperea urmaririi penale, eliminand raspunderea penala a angajatorului (Hotararea nr. 27R din 11 ianuarie 2000 a Curtii de Apel Targu Mures, Hotararea nr. 829AA din 20 mai 1998 a Curtii de Apel Cluj, Hotararea nr. 71 din 23 ianuarie 2003 a Curtii de Apel Timisoara, Hotararea nr. 3.838 din 7 octombrie 2003 a Curtii Supreme de Justitie - care respinge actiunea datorita culpei exclusive a victimei - si Hotararea nr. 3.602 din 5 mai 2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie).

CAPETE DE CERERE

20. Invocand art. 1, 2, 5, 6 paragrafele 1 si 8 din Conventie, reclamantii se plang ca autoritatile nu au desfasurat o ancheta efectiva si diligenta pentru a clarifica circumstantele decesului lui M. D. si a-i sanctiona pe vinovati. In acest sens, reclamanta considera vinovata conducerea societatii F. pentru decesul lui M. D., cauzat de conditiile si organizarea nepotrivite ale muncii si prin lipsa de supraveghere in vederea evitarii producerii accidentelor. Dupa ce au sustinut, intr-un prim formular de plangere din octombrie 2004, ca Parchetul nu i-a informat despre rezultatul anchetei si nici nu le-a oferit copii ale declaratiilor martorilor, chiar in conditiile in care ar fi putut consulta dosarul de urmarire penala, reclamantii se plang, intr-un al doilea formular de plangere din noiembrie 2006, cu privire la modul de solutionare a procedurilor judiciare avand ca obiect circumstantele decesului lui M.D.
21. In baza acelorasi articole, reclamantii se plang in esenta cu privire la deciziile din 28 aprilie 2006 ale Tribunalului Tulcea prin care s-a dispus restrangerea dreptului lor la libera circulatie pe teritoriul statelor Uniunii Europene.

IN DREPT

22. Curtea observa ca se impune examinarea capetelor de cerere mentionate mai sus ale reclamantilor din punctul de vedere al art. 2 din Conventie si al art. 2 din Protocolul aditional nr. 4.
A. Cu privire la pretinsele incalcari ale art. 2 din Conventie
23. Reclamantii se plang ca autoritatile nu au desfasurat o ancheta efectiva si diligenta pentru a clarifica circumstantele decesului lui M.D. si a sanctiona conducatorii societatii F. Ei invoca art. 2 din Conventie, redactat in partile sale pertinente dupa cum urmeaza:



Afişează Decizia CEDO in Cauza Draganschi impotriva Romaniei pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Curtea Europeana a Drepturilor Omului    IML    Inspectoratul Teritorial de Munca    Examenul toxicologic    Accident de munca



Comentează: Decizia CEDO in Cauza Draganschi impotriva Romaniei
Jurisprudenţă

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Inlocuirea de catre instanta a sanctiunii aplicate angajatorului. Sanctiune nepecuniara
Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi, Sectia Civila, Sentinta nr. 7138 din 10.06.2016

Inlocuirea de catre instanta a sanctiunii aplicate angajatorului. Avertisment pentru neincheierea contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul V, Sectia Civila, Decizia nr. 1005/A/2016

Aprecierea prezumtiei de nevinovatie in sanctionarea contraventiilor
Pronuntaţă de: Judecatoria Strehaia-Mehedinti, Sentinta nr. 565/2016 din 09.03.2016

Plata datorata pentru orele suplimentare efectuate de catre salariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 307 din 30.06.2016

Individualizarea netemeinica a sanctiunii disciplinare. Inlocuirea cu avertisment
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi, Sectia I Civila, Sentinta nr. 1085/2016 din 15.06.2016

Decizia CCR nr. 22/2017. Art. 220 alin. 1 din Codul de procedura penala permite luarea masurii arestului la domiciliu, in conditiile in care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu in aceeasi cauza
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia 37/2016. Persoana care munceste fara forme legale poate solicita constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia, chiar daca a incetat anterior sesizarii instantei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Cauza Cazan impotriva Romaniei. Rele tratamente aplicate unui avocat in timpul reprezentarii unui client in faza de urmariere penala
Pronuntaţă de: CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI, SECTIA A PATRA - HOTARAREA din 5 aprilie 2016

Invocarea aceluiasi titlu de proprietate fata de toate partile chemate in judecata. Extinderea efectelor hotararii judecatoresti favorabile
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.43 din 20 ianuarie 2016



Articole Juridice

Conditiile dobandirii calitatii de ”victima indirecta” in cazul decesului unei persoane in jurisprudenta CEDO
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Gestiunea de afaceri ca izvor de obligatii
Sursa: Stefanescu Laura Oana

Neconstitutionalitatea dispozitiilor referitoare la durata arestului la domiciliu
Sursa: EuroAvocatura.ro

Revizuirea hotararilor penale. Art. 452 - 464 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Noi reglementari europene ref. dreptul la informare in cadrul procedurilor penale. Directiva 2012/13/UE
Sursa: EuroAvocatura.ro

Propunere SRDO privind reducerea substantial a taxei de timbre in materie civila
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cauza Michaud v. France. Datoria de “vigilenta continua” asupra avocatilor
Sursa: EuroAvocatura.ro