din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3345 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale » LEGEA nr. 367/2022 a dialogului social

LEGEA nr. 367/2022 a dialogului social

  Publicat: 26 Dec 2022       16434 citiri        Secţiunea: Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
LEGEA nr. 367/2022 privind dialogul social (Inlocuieste Legea nr. 62/2011)

Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1238 din 22 decembrie 2022

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Structura functionala care actioneaza in regim de putere publica si/sau presteaza servicii publice si care este finantata din venituri bugetare si/sau din venituri proprii, in conditiile legii finantelor publice.
(termen CNA). Transmisia initiala prin fir sau prin unde radioelectrice, inclusiv prin satelit, �n forma codata sau necodata, a serviciilor de programe destinate publicului;
Tratatul de la Amsterdam a intarit rolul si pozitia Presedintelui Comisiei. Conform noului Tratat, Guvernele Statelor Membre desemneaza de comun acord persoana pe care intentioneaza sa o numeasca Presedinte, alegere care va trebui aprobata de Parlamentul European.
Organizatie neguvernamentala de utilitate publica, cu caracter autonom,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura economica a activitatii economice constituita pe baza diviziunii muncii, care transforma obiecte preluate din natura sau alte materii prime (produse agricole, piscicole)
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

social Ordinea de zi Contributiile partenerilor sociali preluate in rezumatul concluziilor Rezumatul concluziilor sau al eventualelor rezolutii
Initiator Punct propus/ Tema de interes*
Numele si prenumele
presedintelui Comisiei
de dialog social Data
Semnatura:
* Pentru rapoartele comisiilor de dialog social de la nivelul administratiei publice locale se va preciza nivelul de interes: ``tema de interes local/national``.


Anexa nr. 2

REGULAMENT-CADRU
privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale
I. Componenta comisiilor de dialog social
Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale fac parte:
1. reprezentanti ai ministerelor - secretarii de stat, precum si conducatorii institutiilor publice, autoritati si agentii aflate in coordonarea sau subordonarea ministerelor, numiti prin ordin al ministrului;
2. reprezentanti ai partenerilor sociali - reprezentantii confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national conform copiilor hotararilor judecatoresti definitive depuse la secretariatul comisiei de dialog social. Organizatiile sindicale si patronale, membre ale comisiilor de dialog social, vor desemna prioritar din cadrul federatiilor sectoriale reprezentative afiliate cate un titular si cate un supleant pentru comisiile de dialog social de la nivelul ministerelor si al institutiilor publice prevazute la art. 89 alin. (1) din prezenta lege.
La sedintele comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale participa:
1. experti - organizatiile sindicale si patronale, in functie de tematica abordata, pot fi asistate de experti, care vor participa in baza unui mandat;
2. invitati - la propunerea presedintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitati cu statut nepermanent. In cazul dezbaterilor care necesita participarea reprezentantilor altor institutii publice, autoritati si agentii, presedintele comisiei de dialog social are obligatia de a-i invita la sedintele comisiei;
3. reprezentantii Camerei de Comert si Industrie a Romaniei vor participa in calitate de invitati la comisiile de dialog social in masura in care ordinea de zi prezinta interes in domeniul lor de activitate;
4. reprezentantul ministerului responsabil cu dialogul social - la lucrarile comisiilor de dialog social din ministere si din alte institutii publice prevazute la art. 89 alin. (1) din prezenta lege va fi invitat un reprezentant al ministerului responsabil cu dialogul social, pentru asigurarea asistentei metodologice.
II. Functionarea comisiilor de dialog social
1. Presedintia comisiei este asigurata de un secretar de stat sau, in situatii speciale, cu acordul partenerilor de dialog social, de catre un alt reprezentant al ministerului, imputernicit prin ordin al ministrului ori, in cazul institutiilor publice prevazute la art. 89 alin. (1) din prezenta lege, de un reprezentant imputernicit de conducatorul institutiei publice.
Presedintele comisiei are urmatoarele atributii:
a) conduce sedintele comisiei de dialog social;
b) convoaca membrii comisiei, precum si invitatii la sedintele acesteia;
c) asigura prezenta la lucrarile sedintelor comisiei de dialog social a reprezentantilor altor autoritati si agentii aflate in coordonarea sau subordonarea ministerului sau a institutiei publice in cauza.
2. Secretariatul comisiei de dialog social se asigura de catre institutia publica in cadrul careia aceasta functioneaza.
3. Secretariatul comisiei de dialog social are urmatoarele atributii:
a) intocmirea si comunicarea ordinii de zi;
b) difuzarea documentelor de lucru pentru sedintele comisiei;
c) redactarea minutei pentru fiecare sedinta, precum si transmiterea acesteia catre partenerii sociali, ministerul responsabil cu dialogul social si Consiliul Economic si Social;
d) evidenta copiilor hotararilor judecatoresti privind reprezentativitatea partenerilor sociali.
4. Comisiile de dialog social se intrunesc lunar sau ori de cate ori este necesar, in baza unei convocari facute de presedintele comisiei . Convocarea comisiei se face in scris, cu cel putin 3 zile lucratoare inaintea datei de desfasurare, cu comunicarea ordinii de zi si a documentelor de lucru. Ordinea de zi poate fi completata cu alte puncte propuse de catre partenerii de dialog social si/sau de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei, cu aprobarea plenului comisiei.
5. Presedintele comisiei poate convoca o sedinta extraordinara a comisiei de dialog social pentru dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivata a unor parteneri de dialog social.
6. Sedintele comisiei de dialog social convocate pentru dezbaterea unor acte normative se intrunesc dupa ce actul normativ propus a fost aprobat de conducerea ministerului si inainte de transmiterea proiectului spre avizare la alte ministere.
7. Sedinta comisiei de dialog social nu necesita intrunirea unui anumit cvorum, prezenta partenerilor sociali fiind voluntara, procedura de convocare fiind respectata daca a fost facuta in termen legal.
8. Punctele de vedere adoptate in comisiile de dialog social se considera acceptate de catre partenerii sociali ai caror reprezentanti nu au fost prezenti la sedintele de comisie la care au fost invitati sa participe. La propunerile formulate in scris de partenerii sociali, initiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligatia de a da un raspuns motivat in termen de 5 zile lucratoare de la data sedintei comisiei.
9. Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social secretariatul acesteia intocmeste o minuta si lista de prezenta a participantilor, care este difuzata partenerilor sociali in sedinta urmatoare, spre aprobare. Minuta respectiva este transmisa si ministerului responsabil cu dialogul social, precum si Consiliului Economic si Social, impreuna cu lista de prezenta .
10. Presedintele comisiei de dialog social va pune la dispozitia partenerilor sociali informatiile disponibile necesare formularii unui punct de vedere argumentat.
11. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii in comisie vor fi inaintate secretariatului comisiei de dialog social in forma scrisa, dupa modelul: text initial - propunere de modificare - motivare.
12. Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui grupuri de lucru, cu participarea reprezentantilor desemnati nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu mandat determinat.
13. Actele normative dezbatute in cadrul comisiei de dialog social vor fi insotite in circuitul de avizare de minuta sedintei comisiei de dialog social, in care sunt consemnate punctele de vedere ale partenerilor sociali referitoare la actul normativ discutat.


Anexa nr. 3

REGULAMENT-CADRU
privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale
I. Componenta comisiilor de dialog social
Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale fac parte:
1. prefectul, precum si reprezentanti ai prefectului si ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, numiti prin ordin de catre prefect;
2. presedintele consiliului judetean sau primarul general al capitalei, pentru municipiul Bucuresti;





Afişează LEGEA nr. 367/2022 a dialogului social pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Legea dialogului social    Legea nr. 367/2022.Legea dialogului social 2023

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Momentul de la care curge termenul de prescriptie al dreptului material la actiune privind plata despagubirilor pentru pagubele produse de salariati
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges

Organizatie sindicala. Calitate procesuala activa
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 587/4 octombrie 2018

Conflict de munca cu element de extraneitate. Competenta teritoriala. Conflict negativ de competenta
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 208 din 28 ianuarie 2020

Salariatul aflat in somaj tehnic avea obligatia de a se prezenta la serviciu si de a indeplini sarcinile trasate de conducerea societatii
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna - Sentinta civila nr. 1119 din data de 23 noiembrie 2017

Efectele Deciziei nr. 19/2019 pronuntata de ICCJ in ceea ce priveste curgerea termenului de prescriptie in cazul in care prejudiciul angajatorului este constatat prin decizie a Curtii de Conturi
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI � Decizia nr. 4957/ 05.11.2019

Recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului de un salariat. Termenul de prescriptie.
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI � Decizia nr. 4376/ 09.10.2019

Modificarea unilaterala a contractului individual de munca prin schimbarea fisei postului. Termenul de contestare a deciziei curge de la momentul comunicarii fisei de post.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1275/2020 din 05.06.2020

Termenul legal de contestare a unei decizii de sanctionare disciplinara. 30 sau 45 de zile de la comunicare. Paralelism legislativ
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta - Decizia civila nr. 27 din data de 21.01.2020



Articole Juridice

Transformarea unei societati de drept national in societate europeana (SE) nu trebuie sa reduca participarea sindicatelor la compunerea consiliului de supraveghere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Contract individual de munca, Model 2021. PDF si Word editabil
Sursa: MCP Cabinet avocati

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat � o incalcare a dreptului la libera asociere?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social � intre arbitru si factor de interventie arbitrara
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca � constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Instituirea unei singure cai de atac in litigiile de munca si liberul acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu